Categories: RemediiŞtiaţi că?

Ştiaţi că oţetul…?

– Primele însemnări istorice referitoare la oţet provin din Babylon, din anul 5000 î.H., când babilonienii preparau din curmale vin şi oţet. Ei foloseau oţetul ca aliment şi ca agent de conservare, sau pentru a mura fructe şi legume.

– În Biblie, oţetul este menţionat, atît în Vechiul, cît şi în Noul Testament, ca aromatizant al alimentelor sau ca băutură energizantă.

– Se stropeşte grădina cu oțet alb nediluat și buruienile vor dispărea în 24 de ore.

– Biberoanele curăţă cu apă caldă şi oţet, apoi se pun în frigider. Vor fi eliminaţi toţi microbii.

– Îndepărtarea cutelor de pe haine: se stropesc cu o soluţie de apă şi oţet (3:1).

– Generalul Hannibal, atunci cînd a trecut Alpii pentru a invada Italia, a turnat oţet peste bolovani încinşi pentru a-i sfărîma, croind astfel drum trupelor şi elefanţilor.

– Capcană pentru muște. Se umple un pahar cu oțet de mere și se acoperă cu o folie de plastic. Se înțeapă suprafața de cîteva ori cu o scobitoare.

– Cleopatra, regina Egiptului, a stîrnit uimirea generalului roman Marcus Antonius atunci cînd a dizolvat o perlă extrem de preţioasă în oţet şi a băut amestecul. A făcut acest gest ca să-i demonstreze că o masa pentru două persoane poate costa o avere.

– Curățarea încălțămintei. Se stropeşte interiorul pantofilor cu o soluţie de apă cu oţet şi se împachetează peste noapte într-o pungă de hîrtie.

– În Evul Mediu, armurile se curăţau şi se lustruiau folosind oţet cu nisip.

– Curățarea lentilelor. Se stropesc cu oțet nediluat și șterge-le cu un material moale, care nu lasă scame.

– Desfundarea scurgerii. Se toarnă în scurgere praf de copt, oțet și apă caldă.

– Curățarea cuptorului cu microunde. Se umple un bol pe trei sferturi cu apă și un sfert cu oțet. Se încălzește bolul timp de cinci minute și apoi se șterge interiorul cuptorului cu o lavetă.

– Hippocrate prescria, în jurul anului 400 î.H., oţet de mere amestecat cu miere ca medicament împotriva tusei şi a răcelii.

– Oţetul diluat a fost folosit ca întăritor şi tonic pentru militari. Soldaţii romani şi samuraii foloseau în mod regulat soluţii de oţet în apă ca dezinfectant.

– Ludovic al XIII al Franţei (1601-1643) a plătit 1,3 milioane franci pentru oţetul folosit în bătălii la răcirea tunurilor şi protejarea acestora de rugină.

– Se spune că, în timpul epidemiilor de ciumă, cei care îngropau cadavrele reuşeau să nu se îmbolnăvească bînd zilnic cantităţi mari de oţet infuzate cu usturoi.