Salata de vinete e un aliment gustos care potoleşte foamea şi hidratează deopotrivă. Cunoscute şi sub numele de pătlăgele vinete, aceste legume sînt originare din India.
- Vinetele conţin potasiu pentru stimularea inimii, magneziu pentru combaterea stresului, calciu pentru sănătatea sistemului osos, vitaminele A şi C pentru întărirea sistemului imunitar, dar şi multă apă (93%). Datorită acestei compoziţii de excepţie, vinetele sînt ideale în prevenirea bolilor cardiovasculare, a obezităţii, a îmbătrînirii precoce şi a cancerului. Conform unor studii japoneze, aceste legume se clasează imediat după varză ca efect anticancerigen. Pentru a beneficia de aceste proprietăţi, este bine să mîncăm vinetele coapte. Doar cu această metodă de preparare termică, vinetele îşi păstrează proprietăţile.
- Vinetele sînt foarte apreciate şi în curele de slăbire, graţie apei, fibrelor şi aportului caloric scăzut. Potolesc rapid foamea şi nu îngraşă.
- Ajută persoanele care suferă de insomnii sau nervozitate, au efect antidepresiv.
- Cercetări recente arată că nasunini, un antioxidant puternic conţinut de vinete împiedică distrugerea lipidelor din membranele celulelor creierului şi scad nivelul colesterolului.
- Vinetele sînt foarte uşor digerabile. Pectinele pe care le conţin stimulează digestia şi se dovedesc eficiente în combaterea constipaţiei.
- Nasuninul ajută şi la menţinerea în limite normale a nivelului de fier.
- Infuzia din vinete, cîte o cană de trei ori pe zi, ajută în detoxifiere.
- În uz extern, se folosesc frunzele strivite, care au proprietăţi antiinflamatorii şi calmante. Pot fi folosite în caz de abcese, hemoroizi, sub formă de cataplasme aplicate local, de trei ori pe zi.
- Piureul de vinete cu ulei de migdale este o mască excelentă pentru ten.
- Sucul proaspăt de pătlăgele vinete este foarte bun pentru curăţarea ficatului şi a pancreasului.
Atenţie! Pătlăgelele vinete nu sînt recomandate în afecţiunile gastrice şi intestinale, dar fac minuni în boli de circulaţie, renale, hepatice, diabet, gută.
Comments
comments