Lipsa de mişcare costă miliarde de dolari

Un studiu în premieră mondială a scos la iveală faptul că, în 2013, sedentarismul a devenit o reală povară economică pentru guvernele lumii, care au pierdut împreună aproape 68 de miliarde de dolari.

Studiul, publicat astăzi în „The Lancet”, a fost condus de Dr. Melody Ding de la Universitatea din Sydney, şi oferă o primă estimare a costului financiar al inactivităţii fizice pe baza examinării costurilor directe de îngrijire a sănătăţii, a pierderilor de productivitate, a anilor de invaliditate pentru cinci boli majore non-transmisibile care pot fi atribuite inactivităţii: boala cardiacă coronariană, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2, cancer de sîn și cancer de colon.

Pe baza datelor obținute din 142 de țări, reprezentînd 93,2% din populația lumii, cercetatorii au estimat că, în 2013, efectul sedentarismului asupra acestor boli și a tuturor cauzelor de mortalitate a costat economia mondială sume neaşteptat de mari.

„Lipsa de activitate fizică este recunoscută ca o pandemie globală, care nu numai că duce la boli și decese timpurii, dar impune o povară majoră pentru economia mondială”, a declarat dr. Melody Ding. „Pe baza datelor noastre, lipsa de activitate fizică a costat economia mondială 67.800.000.000 $ în 2013, Australia fiind pe primul loc, cu 805 milioane dolari. Aceste cifre sînt susceptibile că ar subestima costurile reale, datorită metodologiilor conservatoare folosite şi a lipsei de date în multe țări”.

În sectorul privat, inactivitatea fizică a înglobat 12,9 miliarde dolari, iar pacienţii au cheltuit din buzunarle lor 9,7 miliarde dolari. Diabetul de tip 2 a fost cea mai costisitoare boală: 37,6 miliarde dolari.

„Studiul nostru a arătat că povara economică este distribuită inegal între țările cu venituri mari, care deţin o cotă mai mare de povară economică, și țările reduse și cu venituri medii, care duc o proporție mai mare din povara bolii”, a spus dr. Ding. „La nivel global, se estimează că valorile acestor indicatori vor crește, în special în țările cu venituri mici și medii, dacă nu se iau măsuri pentru implementarea de mai multă activitate fizică în rîndul populaţiei. Acest studiu oferă o mai bună înţelegere a pandemiei de inactivitate fizică și oferă informații utile pentru elaborarea politicilor, alocarea de fonduri și evaluarea comparativă în prevenirea globală a bolilor netransmisibile”.

Profesorul Adrian Bauman, de la Universitatea din Sydney, a precizat: „Această cercetare justifică în continuare acordarea de prioritate promovării activității fizice regulate la nivel mondial, ca parte a unei strategii globale de reducere a bolilor non-transmisibile. Creșterea nivelului de activităţi fizice în comunități este o investiție importantă pe care guvernele ar trebui să o ia în considerare pentru că ar putea conduce la economii importante în costurile de asistență medicală și la o mai mare productivitate pe piața muncii”.

Sursa: thelancet.com

 

Comments

comments