După o masă bogată în carbohidrați, oamenii răspund diferit la ofertele financiare față de cei care au mîncat la micul dejun multe proteine, susţine un nou studiu.
Deciziile pe care le fac oamenii se bazează parțial pe ceea ce au mîncat la micul dejun în acea dimineață, sugerează un studiu preliminar.
Într-un mic experiment, participanții au avut mai multe şanse să respingă o ofertă financiară nedreaptă dacă au consumat mulţi carbohidrați în acea dimineață. Dar dacă au mîncat un mic dejun bogat în proteine, pentru ei ar fi fost mai potrivit să-şi păstreze banii decît să rămînă fără nimic.
Aşadar, ar trebui să mîncaţi friptură şi ouă înaintea unei mari negocieri? Studiul nu poate răspunde la acest lucru, au spus experții, deoarece cercetarea a găsit doar o asociație şi nu a putut dovedi că un mic dejun bogat în carbohidrați a determinat mai multă precauţie la ofertele financiare neloiale. De asemenea, nu se ştie de ce carbohidrații sau proteinele influențează deciziile unor persoane. Dar studiul a indicat o posibilă explicație, potrivit cercetătorului Soyoung Park, de la Universitatea din Luebeck, Germania.
După micul dejun cu carbohidraţi, oamenii au avut tendinţa de a avea niveluri mai scăzute ale unui aminoacid numit tirozină. Tirozina este importantă în producerea de substanțe chimice în creier, cum ar fi dopamina, care face parte din sistemul de recompensare al creierului. Schimbările tirozinei au corelat cu schimbările în luarea deciziilor, a spus Park.
„Mă îndoiesc că putem trage concluzii cu privire la modul în care să gestionăm cel mai bine interacțiunile noastre sociale cu alimentele”, a spus dr. Luca Giliberto, neurolog la Northwell Health Neuroscience Institute, Manhasset, New York. Constatările, a spus el, nu se aliniază cu ceea ce se ştie despre dopamină. O masă bogată în proteine ar putea permite obținerea unor niveluri mai ridicate de tirozină. Aceasta, la rîndul său, ar putea îndemna o persoană la mai multă acceptare a unei decizii neloiale, a adăugat el.
Simon Young, profesor emerit de psihiatrie la Universitatea McGill din Montreal, a studiat efectele dietei asupra creierului și a comportamentului și a spus că noile descoperiri trebuie privite cu rezerve. Young a subliniat o serie de limite ale studiului, printre care numărul mic de subiecţi (87). „Acesta este un studiu interesant, dar este foarte preliminar”, a spus Young.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Sursa: webmd.com
comments
Agoniștii receptorilor GLP-1 (glucagon-like peptide-1), precum Ozempic, Wegovy sau Mounjaro, au revoluționat medicina modernă prin…
Ministerul Sănătății face o serie de recomandări pentru populație în contextul temperaturilor extrem de scăzute,…
Dorința de a slăbi repede îi împinge pe mulți către cure-fulger, dar nu toate sunt…
Un nou sondaj arată că în Statele Unite, rata consumului de alcool a atins cel…
De ce ar trebui să mănânci mai des sardine la conservă. Sardinele la conservă sunt…
O legumă cu mai mult calciu decât un pahar de lapte și mai multă vitamina…