Cît de sănătos e laptele praf pentru bebeluşi?

Laptele praf este o invenţie relativ modernă, prin care putem conserva laptele de vacă pe perioade lungi. Acest avantaj nu e deloc lipsit de importanţă, însă daunele sînt infinit mai mari decît beneficiile de care, oricum, au parte doar companiile producătoare.

Pentru consumatori, laptele praf este un cocteil de substanţe nocive, aditivi şi produşi greu asimilabili, cu consecinţe negative asupra sănătăţii. Din nefericire, laptele praf este hrana de bază a celor mai fragile fiinţe: bebeluşii. În multe maternităţi din România, nou-născuţii sînt hrăniţi cu lapte praf încă din primele ore de viaţă. Medicii conving mamele că nu au suficient lapte pentru copiii lor şi trebuie să le completeze alimentaţia cu lapte praf. Mai mult, la plecarea din spital, părinţii primesc mostre gratuite din acest produs.

Unele cadre medicale încurajează prafurile, care de fapt ar trebui folosite doar în cazuri excepţionale. Marketingul agresiv, prin care laptele praf e prezentat ca un superaliment pentru superbebeluşi, face ca tot mai puţine mame să alăpteze bebeluşii la sîn, hrănindu-i cu acest lapte praf atît de controversat. Indiferent de marca acestuia, laptele praf e un aliment mort. Chiar dacă lista vitaminelor şi mineralelor afişate pe ambalaj este foarte lungă, în realitate, niciun ingredient nu este lipsit de riscuri.

Laptele este un aliment valoros, motiv pentru care, din cele mai vechi timpuri, s-a căutat o metodă de conservare. Laptele praf este una dintre soluţii. A apărut acum circa 100 de ani şi de atunci încoace, laptelui praf i s-au adus multe transformări, nu toate foarte benefice sănătăţii.

Obţinerea unui lapte praf cu conţinut identic celui matern este imposibilă, deci niciodată laptele praf nu va înlocui hrana ideală a bebeluşului, cea care-i furnizează exact nutrienţii de care are nevoie pentru a supravieţui şi a se dezvolta sănătos. Industria a reuşit să fabrice doar un lapte praf asemănător celui matern, prin înlocuirea lipidelor animale cu lipide de provenienţă vegetală, cu acizi graşi esenţiali polinesaturaţi.

De fapt, ce conţine miraculosul lapte matern?

• Laptele de mamă este 87% apă.
• Albuminele sînt cu totul speciale. Sînt uşor digerabile, pentru a fi procesate uşor de fragilul organism al bebeluşului. Din această cauză, stomacul şi intestinele se golesc repede şi, în primele luni, unui bebeluş alăptat i se face mai repede foame.
• Proteinele sînt de două feluri: zer (60%) şi cazeină (40%). Această combinaţie este benefică pentru bebeluşi pentru că permite o digestie mai uşoară şi mai rapidă.
• Zerul are proprietăţi uimitoare, de protecţie a organismului împotriva infecţiilor.
• Altă proteină este lactoferina, care contribuie la absorbţia fierului.
• Imunoglobulinele din laptele de mamă ajută la lupta împotriva multor bacterii şi virusuri şi stopează dezvoltarea infecţiilor, protejînd copilul şi împotriva alergiilor.
• Lisozima este o enzimă care protejează copiii de anumite bacterii şi virusuri, ajută la creştere, la dezvoltarea florei intestinale şi are proprietăţi antiinflamatorii.
• Grăsimile din laptele de mamă conţin enzime speciale şi asigură 40-50% din energie. Ajută la dezvoltarea creierului, la absorbţia vitaminelor şi este o sursă esenţială de calorii care ajută la luarea în greutate.
• Carbohidraţii (zaharuri) din lapte sînt reprezentaţi în primul rînd de lactoză, care contribuie la apărarea florei intestinale, conţinînd predominant bacteriile Bifidus sănătoase.
• Lactoza asigură 40% din totalul caloriilor furnizate de laptele matern. Ajută la scăderea numărului de bacterii nocive din stomac, ceea ce îmbunătăţeşte absorbţia calciului, fosforului şi magneziului.
• Laptele matern trebuie să conţină în principal: vitaminele A, D, E, K, C.
• În concluzie, laptele de mamă conţine tot ce are nevoie sugarul. Este un aliment viu. Reprezintă combinaţia şi proporţia perfectă de proteine, grăsimi, vitamine şi carbohidraţi. Mai mult, compoziţia acestuia se schimbă, prin mecanisme inteligente, astfel că laptele este altul pentru un nou-născut şi altul pentru un bebeluş de 2-3 luni. Laptele de dimineaţă este altul decît laptele de seară. Îşi schimbă compoziţia de-a lungul unei mese a sugarului, de la o vîscozitate redusă cînd bebeluşul începe să sugă, pînă la o substanţă săţioasă şi bogată în conţinut, la sfîrşitul mesei.

Surogate pentru toţi sugarii

Laptele praf nu numai că nu conţine acele substanţe necesare creşterii şi dezvoltării copilului în primul an de viaţă, dar îi poate pune în pericol sănătatea. Obţinerea laptelui praf din lapte se face printr-un proces fizic simplu, constînd în două etape. Mai întîi, laptele este fiert şi, prin evaporare, apa prezentă în mod natural în lapte în proporţie de 87% este parţial eliminată. Ceea ce rezultă după evaporare, este lapte concentrat. În a doua etapă, laptele concentrat este pulverizat în particule fine într-un jet de aer fierbinte eliminîndu-se astfel complet apa şi rezultînd laptele praf, care, teoretic, păstrează toate elementele nutritive din lapte: proteine, glucide, lipide şi minerale. În realitate, elementele prezente în compoziţia laptelui praf au contraindicaţii. Cu alte cuvinte, acest lapte îi umple burtica, dar nu-l protejează de boli, ba chiar i le poate declanşa.

Argumentele aduse în favoarea laptelui praf de către cei care îl fabrică, îl vînd şi îl recomandă sînt următoarele:

• nu declanşează alergii (deşi e obţinut din lapte de vacă)
• are compoziţia ideală, atent calculată pe baze ştiinţifice, conform necesarului unui bebeluş
• nu prezintă pericol de infecţii, spre deosebire de cel de vacă.

De fapt, laptele praf conţine substanţe care nu sînt prezente în laptele de mamă, iar cele comune nu sînt identice.

• Lactoza creează cele mai multe alergii.
• Este plin de toxine chimice şi medicamente, chiar droguri şi excitante nervoase.
• Există pericolul intoxicării organismului copilului cu minerale anorganice (fier, calciu, magneziu), care nu sînt absorbabile în această formă, mai ales la această vîrstă.
• Copilul este determinat în mod automat şi subconştient să consume mai tîrziu cu predilecţie mîncare care conţine substanţe artificiale datorită anumitor componente din laptele praf care îi programează organismul de la această vîrstă fragedă.

Ingrediente nesănătoase din unele formule de lapte praf

• concentrat de zer
• lactoză
• galactooligosaccharide (din lapte de vacă)
• zaharide (interzise în unele ţări)
• sirop de glucoză
• emulgatori (fără rol nutritiv)
• fosfat de potasiu (neasimilabil)
• clorid de Cholin (combinaţie toxică de amoniac)
• clorură de calciu, carbonat de calciu, cytidin
• taurină (energizant interzis în unele ţări)
• lecitină din soia (din plante manipulate genetic, afectează dezvoltarea creierului)
• uridin (substanţă artificială foarte puţin cunoscută)
• adenosin (blochează neurotransmiţătorii)
• inosin (medicament interzis)
• guanosin-5-monophosphat, sulfat de fier
• sulfat de zinc (toxic, efecte secundare grave)
• inositol (medicament antidepresiv, dă dependenţă)
• L-Carnitin, niacin, acid pantotetic
• biotin (efect hormonal)
• sulfat de cupru (foarte toxic)
• acid folic, Vitaminele A, C, E, B12, B1, D, B6, K (sintetice)
• iodat de potasiu (obţinut din deşeuri industriale)
• mangan-II-sulfat, selenit de sodiu
• acrilamidă (provoacă dermatite de contact, oboseală cronică, pierdere în greutate, modificări de comportament, halucinaţii, depresii, hipotensiune, neuropatii periferice)
• maltodextrina (substanţă cunoscută în industria alimentară ca aditiv, folosită uneori în preparatele destinate culturiştilor, pentru a menţine un nivel ridicat al glucozei în sînge)
• emulgatori (nu au niciun rol nutritiv)
• amidon
• uleiuri vegetale (pe majoritatea etichetelor nu se specifică ce fel de uleiuri sînt, rafinate sau presate la rece, cele rafinate fiind nesănătoase)
• fosfat de sodiu, acid paraoxibenzoic, acid benzoic, acid boric, acid salicilic, carbonat de sodiu (aditivi)
• apă oxigenată
• aluminiu din unele ambalaje.

Laptele praf este un preparat chimic mort, căruia îi lipsesc fermenţii. Se găseşte în aproape toate alimentele pentru copii, în ciocolată, iaurt. 96% din preparatele industriale destinate copiilor sînt lipsite de orice valoare biologică nutritivă şi provoacă boli infantile, dacă acest aliment va constitui baza hranei copilului mic. Şi se ştie că hrana acestuia se reduce la lapte exclusiv pînă la vîrsta de 12-16 luni. 90% din bolile sugarilor provin de la laptele praf şi alimentaţia după teoriile moderne şi greşite în care mamele de azi cred orbeşte.

Şi laptele conţine lapte praf

• Laptele de pe piaţă conţine cantităţi importante de lapte praf, precizate şi pe etichete. De ce e nevoie de lapte praf? Laptele colectat vara are un conţinut mai sărac de substanţe nutritive, iar cel colectat iarna, deşi în cantităţi mai mici, este mai bogat în grăsimi şi minerale. În aceste condiţii, pentru a putea asigura aceleaşi valori nutriţionale ale laptelui în toate anotimpurile, se adaugă lapte praf, pentru sporirea procentului de proteine sau grăsimi. Spre deosebire de procesul de colectare a laptelui, consumul de lactate are o sezonalitate inversă, scade pe timpul verii şi creşte în perioadele friguroase, cînd organismul are nevoie de mai multe proteine şi grăsimi. De aceea, excedentul de lapte din lunile de vară este transformat de către producătorii de lactate în lapte praf şi stocat pentru a putea fi folosit, fie în lunile de iarnă, cînd nu există suficient lapte, fie vara, pentru a asigura aceleaşi valori nutriţionale ridicate ale laptelui.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments