Clorura de calciu, folosită la deszăpezire, dar şi la fabricarea brînzeturilor

În magazinele din România, au fost găsite brînzeturi cu amidon, clorură de calciu, acid citic, nitrat de sodiu şi natamicină, toate fiind substanţe toxice. Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din supermarketuri 34 tipuri de brînzeturi şi, în urma analizelor, a descoperit:

• brînză mozzarella obţinută din amidon.
• brînză maturată cu natamicină (E 235), aditiv alimentar folosit pe post de conservant artificial cu acţiune antibiotică, antifungică, fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor agenţi microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greaţă, vomă, anorexie, diaree şi iritarea pielii.
• brînză maturată cu aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme şi care poate provoca reacţii alergice.
• caşcaval cu clorură de calciu (E509), ca potenţiator de arome, agent de întărire şi acidifiant. Substanţa e folosită la deszăpezirea străzilor.
• Brînzeturi cu nitrat de sodiu, cu potenţial cancerigen.

În acelaşi timp, alte produse care le-au atras atenţia experţilor APC au fost cele grupate generic sub denumirea de „topping pentru pizza”, care sînt prezentate ca specialităţi pe bază de grăsimi vegetale şi proteine din lapte, dar care mai au în compoziţie alte substanţe şi aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfaţi de sodiu, citraţi de sodiu, fosfaţi de sodiu şi sorbat de sodiu. Din păcate, aceste produse induc în eroare consumatorii, imitînd foarte bine caşcavalul, mai ales dacă sînt plasate la raftul cu sortimente de caşcaval.

Unii producători de amestecuri din caşcaval şi grăsimi vegetale, în speţă ulei de palmier, şi-au denumit produsele „preparat alimentar pe bază de caşcaval şi grăsimi vegetale”. Compoziţia unor astfel de produse este formată din: caşcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivaţi din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum şi săruri de topire (fosfaţi de sodiu-E339 şi difosfaţi de sodiu şi potasiu-E450).

Articolul intregral în Csid.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *