Plantele modificate genetic, un rău cu care ne-am obişnuit

injection of some substance into fresh red tomatoes

Organismele modificate genetic au apărut de mulţi ani în laboratoare şi de acolo, au trecut în farfuriile noastre. Firesc, oamenii şi-au pus întrebarea cît sînt de sănătoase.

Create pentru a rezolva necesarul de hrană al omenirii în continuă creştere numerică, plantele obţinute prin inginerie genetică au împărţit oamenii de ştiinţă în două tabere. Unii cred că aceste plante au valoare nutritivă sporită şi nu prezintă niciun risc pentru sănătate. Alţii, însă, trag un semnal de alarmă, aceste organisme cu ADN-ul modificat fiind toxice sau alergene, iar pe termen lung, cine ştie ce alte efecte negative pot avea. Care este adevărul? Sînt plantele transgenice o ameninţare pentru sănătate şi mediu? Pentru că nu există un răspuns unanim acceptat, cel mai bine ar fi să manifestăm prudenţă.

Plantele perfecte dăunează naturii

Plantele modificate genetic au apărut din dorinţa oamenilor de ştiinţă şi a agricultorilor de a scăpa de buruieni fără toxicele ierbicide şi pesticide, de a obţine recolte mai bogate şi rezistente la dăunători, dar şi produse cu termen de garanţie îndelungat. Geneticienii au identificat genele rezistente la ierbicide şi pe cele responsabile de producerea toxinelor care ucid insectele şi paraziţii plantelor. Au inserat aceste gene în genomul plantelor cultivate şi au obţinut o producţie mai mare.

Se aplică ingineria genetică şi pentru a obţine plante capabile să reziste la secetă prelungită, pot fi utilizate mai eficient în producţia de biocombustibil, plante cu valoare nutritivă sporită.

Bucuria cultivatorilor n-a durat mult, specialiştii descoperind că aceste plante „perfecte” generează şi efecte nedorite, unul dintre ele fiind modificarea mediului. De exemplu, plantele modificate genetic ucid nu doar insectele dăunătoare, ci toate insectele, decimînd astfel specii întregi, cele mai valoroase pentru polenizare fiind albinele şi fluturii.

Datorită uniformităţii genetice există riscul ca o cultură întreagă să fie distrusă de un singur dăunător nou.

Genele cu care au fost îmbunătăţite plantele de cultură se transferă şi buruienilor, astfel că, în loc să le distrugem, am creat superburuieni şi chiar superdăunători, pe care nu îi mai distrug nici cele mai puternice substanţe chimice. Mai mult, genele respective se transferă şi asupra altor culturi, existînd riscul ca în zona respectivă să nu mai existe nicio plantă naturală.

Efecte asupra ficatului şi rinichilor

Cu toate că, înainte de a fi comercializate, sînt supuse unor teste riguroase, pentru a se demonstra că nu prezintă riscuri pentru sănătatea omului, sute de studii au demonstrat că plantele transgenice nu sînt chiar atît de inofensive, numai că efectele negative sînt vizibile doar pe termen lung.

În cadrul unui studiu, s-a constatat că şoarecii hrăniţi cu porumb modificat genetic au dezvoltat în timp tumori canceroase şi afecţiuni renale grave. Ne-am putea aştepta ca efecte similare să fie întîlnite şi în cazul oamenilor.

Un studiu francez din 2007 arată că porumbul modificat genetic MON863, aprobat pentru consum uman pe piaţa Uniunii Europene, deci şi la noi, a cauzat serioase modificări la nivelul ficatului şi rinichilor cobailor. Animalele hrănite cu porumb modificat genetic au ajuns să aibă probleme cu ficatul şi rinichii în doar trei luni. Această realitate a ieşit la iveală după ce firma americană Monsanto, care a făcut experimentul, a fost obligată de Greenpeace să îşi publice rezultatele.

Alţi oameni de ştiinţă au descoperit probleme la pancreas şi organe reproducătoare.

Se spune că au apărut sindroame alergice noi, de care ar fi responsabile tocmai alimentele modificate genetic.

Plantele rezultate din procesul de modificare genetică sînt testate cu ajutorul unor antibiotice. Celulele plantei devin rezistente la acele antibiotice, putînd transfera această rezistenţă şi consumatorilor umani sau animali.

S-a constatat că anumite populaţii din apropierea cîmpurilor cultivate cu OMG au manifestat reacţii alergice, simptome febrile, probleme respiratorii. Iar în cazul animalelor, s-au constatat şi modificări la nivel cerebral şi imunitar.

Pe de altă parte, literatura ştiinţifică de specialitate e extrem de favorabilă agriculturii OMG. Cu alte cuvinte, OMG pot fi comercializate, iar noi, n-avem încotro, le consumăm.

Secretul din etichetă

Deşi legea prevede, încă din 2006, ca pe ambalajele produselor să fie specificat dacă acestea au ADN-ul modificat, etichete cu „Acest produs conţine organisme modificate genetic“ nu o să vedem. Ceea ce nu înseamnă că merele sau orezul de pe rafturi sînt 100% sănătoase. Ce e de făcut? Cum putem selecta un aliment natural de unul modificat artificial? Informaţia e codată pe etichetă în trei feluri.

1. Produsele BIO trebuie să aibă pe etichetă 5 cifre, iar prima să fie 9.
2. Produsele care nu sînt modificate genetic, dar nu sînt nici BIO, sînt codificate prin numere din 4 cifre.
3. Pentru produsele modificate genetic, eticheta este formată din 5 cifre, prima fiind 8.

Legume şi fructe Frankenstein

Prin inginerie genetică, au fost create superfructe şi superlegume, iar dintre acestea, cele mai spectaculoase sînt:

Stafidele gigantice denumite „graisin” se produc în Japonia.
Strugurii „grapples” sînt de fapt mere cărora, după culegere, li se aplică un procedeu care le conferă gust de struguri.
„Plutos” este un nou fruct, o combinaţie între prune şi caise. Fructul rezultat este fortifiat cu Vitamina C, nu are sodiu şi nici colesterol.
„Tangelo” este mandarina-grepfrut, un hibrid dulce-acrişor care abundă în fibre şi Vitamina C.
Morcovii coloraţi, foarte bogaţi în calciu, nu mai au culoarea portocalie.
Salata care luptă cu diabetul conţine insulină pe care o eliberează în intestin.
„Lematos” este o roşie-lămîie care nu are niciun rol terapeutic, a fost creată de către cercetătorii israelieni doar de dragul de a vedea dacă e posibil un astfel de hibrid.
Porumbul cu trei vitamine este prima plantă creată în laborator care conţine mai multe tipuri de vitamine: beta caroten, vitamina C şi acid folic.
S-au inserat genele portocalelor roşii de Sicilia în portocale obişnuite şi s-au obţinut fructe cu antocianine şi antioxidanţi.
S-a inserat în tomate o genă extrasă din planta gura-leului. Aceste tomate purpurii sînt pline de antioxidanţi.
Un anumit soi de orz conţine mai mult zinc tot graţie ingineriei genetice.
În Marea Britanie se lucrează la un sortiment de ulei vegetal care să fie la fel de sănătos ca uleiul de peşte. Cercetarea încearcă astfel să ofere oamenilor mai mult ulei de peşte, fără a diminua bancurile de peşti.
Arctic Apple este un soi de mere creat de o companie canadiană la care feliile nu se oxidează atunci cînd sînt expuse la aer.
Fundaţia lui Bill Gates lucrează la conceperea unor varietăţi de porumb, grîu şi orez capabile să extragă azotul din aer, ceea ce ar reduce masiv nevoia de îngrăşămînt.
„Orezul auriu” conţine vitamina A şi promite să rezolve problemele de vedere ale multor copii din Asia.
În Nordul Europei, se cultivă un soi de căpşune modificat genetic pentru a rezista la temperaturi scăzute. Căpşunelor le-a fost inserată gena unei proteine anti-îngheţ din ADN-ul unui peşte numit plătică.
Un soi de roşii modificate genetic rezistă proaspete timp de 45 de zile, de trei ori mai mult decît soiurile tradiţionale.