Dinţi frumoşi, dinţi sănătoşi
Dacă atunci cînd vă priviţi în oglindă, nu mai regăsiţi zîmbetul strălucitor de odinioară, e semn că dinţii au nevoie de îngrijire specială. Nu numai pentru a fi mai albi, ci şi mai sănătoşi. Şi gingiile sînt la fel de importante, la fel şi mirosul gurii, cariile şi tartrul. Neîntîrziat, trebuie să faceţi o vizită la cabinetul stomatologic, chiar dacă nu pare să fie nevoie de tratament. Boli ca parodontoza şi cariile trebuie detectate din timp. Medicii spun că pentru a avea dinţi sănătoşi nu e suficientă numai igiena bucală, ci şi un regim alimentar bogat în vitamine şi minerale care să întreţină dantura întreagă pînă la vîrstă înaintată. Mai mult, este bine să ne examinăm cavitatea bucală şi dinţii pentru a şti cu ce probleme de sănătate ascunse ne confruntăm.
Cîteva reguli de protecţie dentară
Conform unor studii, atunci cînd faceţi cunoştinţă cu cineva, persoana va observa mai întîi ochii, apoi zîmbetul şi în cele din urmă părul dumneavoastră. Deci trebuie să avem grijă de dantură, cartea de vizită a sănătăţii noastre. Nu este suficient să ne spălăm pe dinţi. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că folosind doar periuţa de dinţi nu reuşim să distrugem mai mult de 25% din bacteriile care coabitează în cavitatea bucală. Aşadar, trebuie să folosim şi aţa dentară, o dată pe zi, după un periaj dentar efectuat corect. Regulile unui zîmbet frumos cer care zilnic, dinţii să fie periaţi de două ori, dimineaţa şi înainte de a merge la culcare. Trebuie să mergem la medicul dentist în mod regulat, cel puţin de două ori pe an, pentru identificarea eventualelor probleme. Este şi ocazia perfectă pentru o curăţare profesională a dinţilor. Una din 3 persoane suferă de un anumit grad de sensibilitate dentară. În cazul în care consumul de alimente reci sau fierbinţi este dureros sau simţiţi durere în timpul periajului, consultaţi medicul dentist pentru a determina cauza. Hidrataţi-vă suficient! Evitaţi să aveţi gura uscată, deoarece uscăciunea poate creşte riscul de boli ale gingiilor, de apariţie a cariilor dentare şi a infecţiilor bucale. Atunci cînd alegeţi pasta de dinţi, ţineţi cont că există produse pe bază de plante cu proprietăţi antibacteriene, antihemoragice, cicatrizante, antiinflamatoare sau care luptă împotriva plăcii şi întăresc gingiile. Mai sînt bune şi cele cu extract de muşeţel, rozmarin, smirnă, cătină, echinaceea, arnică. Nu folosiţi oţet şi lămîie pentru albirea dinţilor, acidul acestora poate distruge suprafaţa protectoare a dinţilor. Nu este bine să vă spălaţi pe dinţi cu bicarbonat de sodiu mai multe zile la rînd, la început îi va albi, dar apoi dinţii vor avea de suferit. Periuţa de dinţi nu se ţine în baie, unde se pot dezvolta bacterii, din cauza umezelii. După fiecare utilizare, spălaţi periuţa cu apă călduţă şi puneţi-o într-un dulap. Este bine de ştiut că periajul dentar trebuie să dureze cel puţin două minute. Periuţa trebuie şi ea schimbată la fiecare trei luni.
Legumele şi fructele crocante
Tot pentru a avea o dantură sănătoasă trebuie să ne ajustăm dieta astfel încît să oferim dinţilor şi gingiilor alimente întăritoare. Exista mîncare care îngrijeşte dinţii, după cum există alimente dăunătoare sănătăţii orale. În categoria alimentelor utile danturii intră fructele şi legumele crude, în special cele care trebuie mestecate, crocante. Saliva produsă în timpul mestecării curăţă dinţii, dar şi dantura devine mai puternică fiind nevoită să mestece mai mult şi cu oarecare efort. Merele, morcovii, ţelina, broccoli şi varza sînt ideale dacă sînt mîncate crude. Toate sînt bogate în celuloză, un nutrient care funcţionează ca o periuţă de dinţi naturală, îndepărtînd resturile de mîncare şi bacteriile din gură. Benefică pentru sănătatea dinţilor este şi brînza maturată. Este bogată în fosfaţi, substanţe care ajută la neutralizarea acizilor, responsabili de erodarea smalţului dinţilor. Brînza tare conţine calciu şi vitamina D, care împreună ajută la întărirea smalţului, la fel cum întăreşte oasele, în special atunci cînd este combinat cu vitamina D, care ajută la fixarea mineralului exact acolo unde e nevoie de el. Un alt aliment care face bine dinţilor este nuca. Dacă sînt consumate după masă, nucile stimulează activitatea fosfaţilor. Nucile sînt sărace în zahăr şi bogate în nutrienţi fortifianţi, calciu şi magneziu, minerale care oferă rezistenţă dinţilor. Ideale pentru sănătatea dinţilor sînt şi toate alimentele bogate în vitamina C, dar altele decît citriticele. Totuşi, portocalele albesc dinţii dacă, după consum, se clăteşte gura cu apă. Căpşunele îndepărtează depunerile de pe dinţi şi ajută la menţinerea unei respiraţii proaspete. În categoria mîncare care face dinţii frumoşi intră kiwi şi toate legumele cu frunze verzi. Bananele, fructe adesea ocolite pentru că ar îngrăşa, conţin foarte mult calciu. Două banane conţin doza zilnică necesară de calciu. Seminţele de susan sînt de asemenea, o sursă bogată de calciu.
Vitamina C, protectoarea gingiilor
O mînă de seminţe de susan, cam 35 de grame, asigură calciul zilnic pentru menţinerea sănătăţii danturii. Ceapa are un rol esenţial în menţinerea sănătăţii dinţilor şi medicii o consideră un antiseptic puternic al cavităţii bucale. Ciocolata amăruie şi nu cea cu lapte, care conţine prea mult zahăr, deţine proprietăţi antibacteriene şi poate servi chiar la profilaxia cariilor. Peştele, nucile, şi ficatul au în compozitia lor fluor, care întăreşte smalţul dinţilor şi-i apără de carii. Merele acţionează ca un instrument de curăţare a dinţilor, conferindu-le, în acelaşi timp, o strălucire naturală. Conopida stimulează producţia de salivă, care are un rol crucial în cavitatea orală. Saliva previne formarea plăcii dentare. Tartrul este inamicul numărul unu al dinţilor. Pentru a preveni formarea lui, consumaţi mai puţine alimente care conţin făină şi zahăr. După masă, puteţi mesteca puţină rădăcină de ţelină sau puteţi mînca un măr. Vitamina C are capacitatea de a stimula producţia de colagen, substanţă necesară pentru gingii puternice şi sănătoase. Iar gingiile sănătoase înseamnă fundaţia unor dinţi puternici. Persoanele care consumă zilnic mai puţin de 60 de miligrame de Vitamina C (un pahar mare de 200 de mililitri de suc de portocale conţine circa 80 de miligrame de Vitamina C) sînt cu 25% mai predispuse să aibă probleme cu gingiile, conform unui studiu american. Cea mai simplă modalitate de a vă asigura ca aţi introdus în organism necesarul zilnic de Vitamina C este să adăugaţi un pahar de suc de portocale la micul dejun.
Beţi sucurile acidulate cu paiul!
Guma de mestecat fără zahăr stimulează glandele salivare să producă mai multă salivă, care ajută la curăţarea gurii. În plus, mai multe studii au arătat că substanţa denumită xylitol, care se găseşte în unele tipuri de gumă fără zahăr, creşte nivelul pH-ului din cavitatea bucală, împiedicînd astfel acizii să atace dinţii. Ceaiurile din plante abundă în antioxidanţii de care gingiile au atîta nevoie. Ceaiul negru şi cel verde conţin polifenoli, antioxidanţi care previn depozitarea formării placii dentare şi reduc riscul apariţiei cariilor şi a bolilor gingiilor. Ceaiul inhibă respiraţia nu prea plăcută la miros, pentru că opreşte dezvoltarea bacteriilor care emană acest miros. Multe ceaiuri conţin şi fluoruri, care protejează smalţul dinţilor, ajutîndu-i să rămănî sănătoşi. Ca dinţii să nu rămînă pătaţi, beţi apă după fiecare ceaşcă. Beţi sucurile acidulate cu paiul, răul produs asupra smalţului dinţilor va fi mai mic. Secretul constă în poziţionarea capătului superior al paiului spre gît, în aşa fel încît contactul sucului cu dinţii să fie minim. Deşi pare surprinzător, mai multe studii au arătat că apa care conţine clor în exces atacă smalţul dinţilor. Aşa că, dacă mergeţi adesea la piscină, puneţi, alături de prosop, şi periuţa de dinţi. Clorul din apă protejează de bacterii, dar schimbă şi nivelul PH-ului apei, făcînd-o periculos de acidă, mai ales pentru dantură. Studiile arată că sărutul poate asigura o dantură frumoasă. Măreşte producţia de salivă, care nu face decît să spele dantura de bacteriile cauzatoare de carii. La fel de eficientă este şi guma de mestecat.
Alimente care atacă dinţii
Dinţii sînt afectaţi de fructele de pădure, vinul roşu, sosul de soia, cafeaua şi ceaiul, care îi îngălbenesc. Citricele, băuturile carbogazoase, alimentele fermentate (murături, iaurturi, vinuri albe) atacă smalţul dinţilor fiind bogate în acid. Alimentele foarte colorate sînt contraindicate. Pentru a atenua efectul colorării smalţului, clătiţi-vă cu apă după ce le consumaţi. Carbohidraţii simpli (pîine albă şi bomboane) şi alimentele procesate sînt transformaţi în zahăr care favorizează dezvoltarea bacteriilor şi a cariilor. În zilele în care le consumaţi, spălaţi-vă mai des pe dinţi şi folosiţi ata dentară. Caramelele, jeleurile, brînzeturile cleioase, untul de arahide şi toate celelalte alimente care se lipesc de dinţi sînt destul de periculoase pentru sănătatea dentară. După ce le mîncati, spălaţi-vă pe dinţi. Băuturile acidulate dăunează danturii. Acidul din băutură, combinat cu acţiunea abrazivă a periajului, poate eroda smalţul dinţilor. Pentru a proteja totuşi dinţii de acţiunea nocivă a sucurilor acidulate, este indicată clătirea gurii cu apă saumestecarea gumei pentru a activa saliva care neutralizează acizii. Abia apoi se pot spăla dinţii. Fumatul creşte riscul apariţiei problemelor gingivale, afectînd ţesutul gingival şi crescînd riscul apariţiei inflamaţiilor. În plus, nicotina îngălbeneşte dinţii. Pentru albirea lor se folosesc sarea, bicarbonatul de sodiu, sucul de lămîie, peroxidul de hidrogen, căpşune amestecate cu bicarbonat de sodiu. Dar există riscul ca aceste metode să atace nu doar smalţul dintelui, ci chiar plombele!
Contra durerilor de măsea
Menta oferă o respiraţie proaspătă. Este un foarte bun dezinfectant şi antiinflamator. În plus, răcoreşte şi tonifică mucoasa bucală. Dacă aveţi gingiile uşor inflamate, clătiţi gura după masă cu ceai de mentă călduţ, proaspăt preparat. Astfel, durerile se vor atenua. Această gargară ajută şi la curăţarea dinţilor şi gingiilor. Cuişoarele au proprietăţi anestezice şi diminuează durerile de dinţi sau de gingii. Totodată, înlătură mirosul neplăcut al gurii. Pot fi mestecate pur şi simplu sau se poate face gargară cu ceai din cuişoare. Pentru a-l prepara, fierbeţi patru cuişoare timp de un minut în 200 ml apă clocotită. Vasul se acoperă cu un capac. După 10 minute, se strecoară. Se utilizează călduţ sau la temperatura camerei. Împotriva durerilor de dinţi, puneţi cîteva picături de ulei de cuişoare pe un tampon de vată şi aplicaţi-l direct pe locul dureros. La început, poate ustura un pic, dar, mai apoi, zona amorţeşte. Femeile însărcinate ar trebui să evite cuişoarele, întrucît pot declanşa travaliul înainte de termen. Mai este important să ştiţi că acest remediu nu vindecă, ci are doar efecte analgezice. Nu ezitaţi să mergeţi la dentist pentru a te trata. Un remediu împotriva gingiilor dureroase este salvia, care are un efect astringent şi previne sau înlătură infecţiile. Se poate face gargară de două-trei ori pe zi cu ceai călduţ (infuzie din două linguriţe de plantă la 200 ml apă) sau se pot mesteca frunze proaspete de salvie. Rădăcina de cerenţel opreşte sîngerările. Această plantă este indicată în stomatite sau gingivite pentru că are proprietăţi antiinflamatorii, antibacteriene, calmante, cicatrizante. Se face un decoct din două linguri de rădăcină fierte timp de 10-15 minute în 300 ml apă. Se pot lua cîte trei linguri pe zi, după mesele principale şi se poate face gargară cu acest ceai.
De ce este bine să avem grijă de dinţi?
Cercetătorii americani au descoperit că femeile care se spală de două ori pe zi pe dinţi au un risc mai mic de demenţă cu 65%. Adulţii care se spală pe dinţi în mod regulat au un risc mai scăzut de a suferi un infarct faţă de persoanele care mai uită de această activitate. O bună îngrijire a danturii ajută şi la prevenirea atacului cerebral. O cercetare din 2011 arată că infecţiile orale pot duce la boli ale aparatului respirator, inlusiv pneumonie. Aceasta apare atunci cînd bacteriile intră în tractul respirator inferior, din partea de sus a gîtului. O igienă orală bună este foarte importantă mai ales în timpul sarcinii, bolile periodontale sînt conectate cu o naştere prematură şi o greutate mică a nou-nascutului. Atunci cînd ne spălăm dinţii, creierul primeşte un semnal că este cazul să nu se mai gîndească la mîncare. Astfel, reuşim să ne abţinem de a mînca seara tîrziu. Chiar dacă nu ne putem abţine, după un spălat pe dinţi hrana nu va mai avea acelaşi gust, aşa că vom reduce cantitatea de mîncare sau chiar vom renunţa de tot. O altă cercetare arată că bolile gingivale cresc riscul apariţiei Alzheimerului. Nu numai că o respiraţie proaspătă îl va atrage pe partenerul de viaţă, dar o cavitate bucală curată previne şi disfuncţiile erectile.
Ce probleme trădează afecţiunile dentare?
– Respiraţia neplăcută poate semnala un abces, o boală a gingiilor, cariile, o complicaţie apărută la extracţia unui dinte sau chiar cancerul gîtului ori al gurii. Tot respiraţia urît mirositoare poate fi asociată cu problemele sinusurilor, diabet, probleme digestive, HIV, boli de ficat, rinichi sau plămîni.
– Inflamaţiile din gură pot indica o carenţă de fier, acid folic sau Vitamina B12. Pot apărea însă şi din cauza schimbărilor hormonale, a alergiilor alimentare sau infecţiilor virale.
– Iritaţiile gurii se întîlnesc şi în cazul celor diagnosticaţi cu infecţii ale pielii şi chiar cancer oral.
– Cariile netratate, bolile gingiilor şi abcesele pot face ca bacteriile să ajungă la inimă.
– Dinţii care cad pot anunţa mai multe tipuri de cancer.
– Durerile de dinţi şi sensibilitatea exagerată semnalează lipsa vitaminei B12 sau chiar sinuzită.
– Durerea maxilarelor poate indica un abces sau probleme ale unei măsele de minte, însă la fel de bine poate fi vorba despre un atac de cord sau angină (cînd doare doar maxilarul superior). Tot durerea maxilarelor poate anunţa unele migrene severe.
– Dinţii care se ciobesc sau se crapă uşor, cu smalţ aproape transparent, reprezintă un semn al refluxului gastroesofagian sau al bulimiei.
– Ulcerele bucale care nu dispar pot însemna cancer bucal. Fumătorii au un risc de şase ori mai mare de a face cancer bucal, dar unul din patru cazuri apare la nefumători. Iar rata de supravieţuire în urma unui astfel de cancer este de doar 35%, în principal din cauza faptului că este detectat adesea prea tîrziu.
– Gingiile care cresc peste dinţi înseamnă probleme de tratament medicamentos, semn că dozajul trebuie ajustat.
– Gura uscată poate semnala diabet sau sindromul lui Sjogren.
– Albirea membranei de pe interiorul obrajilor, în gură este semn al lichenului plan, o boală de piele a cărei cauză este necunoscută. 70% dintre leziuni se văd la nivelul gurii, înainte să apară pe alte părţi ale corpului. Cele de pe interiorul obrajilor au un aspect albicios, dantelat.
– Parodontoza apare şi din cauza unor boli ca: diabet, ciroze, boli autoimune şi, în general, boli care acţionează asupra sistemului vascular. Avitaminozele şi lipsa calciului sînt şi ele un factor de risc. Chiar şi depresia, în mod indirect, conduce la neglijenţă faţă de propriul corp, inclusiv a cavităţii bucale.
Articolul integral în Monitorul Expres
