Antidoturi naturale în intoxicaţii alimentare

În zilele de vară, toxiinfecţiile alimentare pot fi un pericol mai mare decît credem. Oricît de proaspete ar fi alimentele, oricît de convinşi am fi că le-am preparat corect, există riscul să consumăm şi alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau paraziţii. La temperaturi crescute, aceşti microbi se dezvoltă în voie şi numai o igienă strictă şi o atenţie sporită ne pot scăpa de necazuri. Toxiinfecţiile alimentare se manifestă prin greaţă şi vărsături şi, de obicei, trec de la sine în cîteva zile, cu aport serios de lichide şi hrană uşoară. Dar, dacă microbul este puternic, pacientul riscă să se îmbolnăvească grav şi chiar să-şi piardă cunoştinţa. Nu e de glumit cu intoxicaţiile alimentare, nici cu cele cu ciuperci, cu tutun, cu alcool, cafea, metale grele sau medicamente. Asemenea situaţii reprezintă o urgenţă medicală. Medicina populară are şi ea leacuri pentru intoxicaţii, extrem de eficiente în primă fază sau alături de tratamentul ulterior, indicat de medic. Este bine să le cunoaştem şi să avem la îndemînă antidoturi pentru intoxicaţii.
Cînd ne pîndeşte toxiinfecţia alimentară?

Toxiinfecţiile alimentare se produc în urma consumării unor produse infestate cu microorganisme dăunătoare, acestea proliferînd în această perioadă, la căldură şi umezeală. Alimentele cele mai susceptibile la contaminarea cu microbi sînt cele nepasteurizate: lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum brînză sau smîntînă. Cele mai periculoase sînt lactatele cumpărate de la vînzători ambulanţi, care le transportă şi le depozitează în condiţii improprii. De asemenea, vara trebuie să fim atenţi şi la carne. Poate fi nocivă carnea insuficient preparată (cîrnat crud, friptură în sînge), peştele sau puiul infestat, scoicile, melcii sau moluştele contaminate şi insuficient preparate. Numărul persoanelor care fac toxiinfecţie alimentară după ce au consumat produse din carne este mai mare decît al celor care se îmbolnăvesc de la brînzeturi. Sîntem mai expuşi toxiinfecţiilor alimentare atunci cînd călătorim în ţări în curs de dezvoltare. Persoanele care lucrează în abatoare, pescarii sau personalul sanitar prezintă de asemenea risc crescut de toxiinfecţie alimentară. Şi alimentele sănătoase pot fi contaminate în timpul procesului de preparare. În mod normal, organele şi ţesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de microorganisme, astfel că acestea pot contamina persoana care manevrează carnea. Fructele şi legumele pot fi contaminate dacă sînt irigate cu apă infestată sau dacă au crescut cu îngrăşăminte naturale. Alimentele curate pot intra în contact cu microorganisme patogene din praf, pămînt, apă. Toxina care produce toxiinfecţia se poate găsi şi în ouă, maioneze, frişcă, îngheţată.

Crampe şi vărsături

Toxiinfecţiile alimentare apar şi în cazul recipientelor nespălate în care se pregateşte mîncarea. De aceea, prioritare trebuie să fie regulile stricte de spălare şi curăţare a fructelor, legumelor şi, nu în ultimul rînd, a veselei. Mai contează şi termenul de valabilitate. Citiţi etichetele cu atenţie, nu cumpăraţi produse expirate sau cu termen apropiat de ultima zi de valabilitate. Atenţie cum depozitaţi alimentele în frigider. Dacă nu sînt refrigerate la temperatura optimă, microbii se pot dezvolta în voie. Orice aliment care nu vi se pare proaspăt trebuie aruncat. Procesarea şi pregătirea în condiţii neigenice pot permite înmulţirea bacteriilor chiar pînă la acel punct în care nici pregătirea corectă nu le mai poate distruge pe toate. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare sînt femeile însărcinate, sugarii, preşcolarii, vîrstnicii şi persoane cu sistem imunitar compromis (cei cu diabet zaharat sau HIV-SIDA). Bolnavul care a mîncat ceva infestat va prezenta următoarele simptome: greţuri, vărsături, diaree, crampe abdominale, slăbiciune din ce în ce mai puternică (pîna la totală epuizare), tegumente palide, deshidratare. Timpul necesar pentru apariţia simptomelor, severitatea precum şi durata acestora, depind de tipul microorganismului care a determinat infecţia, vîrsta pacientului şi starea generală de sănătate. De obicei, în jumătate de oră de la ingestia alimentului contaminat ar trebui să apară greaţa, la unele persoane perioada de latenţă poate dura şi o zi. Microorganismele sînt rezistente la aciditatea gastrică, de aceea trec prin stomac şi ajung la nivelul intestinului subţire, unde se prind de pereţii acestuia şi încep să se multiplice.

149000346_XSCei mai răspîndiţi microbi

Unii microbi rămîn în peretele intestinal, altele produc toxine care sînt eliberate în circulaţia sangvină, iar altele invadează diferite ţesuturi şi organe. Dintre aceste microorganisme, cîteva sînt mai des întîlnite. Astfel, Clostridium botulinum este o bacterie care provoacă botulismul şi care conţine o neurotoxină capabilă să ducă la paralizie. Se manifestă abia după 18-36 ore de la infecţie, simptomele fiind ameţeli, vorbire incoerentă, dificultăţi de respiraţie şi de înghiţire, vomă, diaree, slăbiciune generalizată şi vedere dublă. Paralizia progresează din regiunea capului (nervii cranieni) şi cuprinde apoi întreg corpul. Botulismul apare, în mod frecvent, în urma consumului de legume sărace în acid sau cărnuri care n-au fost conservate corespunzător, adesea în casă. Toxoplasmoza, o infecţie produsă de un parazit, Toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore precum cele apărute în răceală. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamaţia ganglionilor limfatici), dureri şi crampe musculare, care pot dura de la cîteva zile la cîteva săptămîni. Listerioza poate provoca febră, dureri musculare şi cîteodată greaţă şi diaree. Dacă infecţia se răspîndeşte la nivelul sistemului nervos, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), înţepenirea cefei cu durere accentuată, confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Salmonella este o bacterie care se găseşte în carne, preparate din carne, tocături, mezeluri, preparatele din ouă. Apare în special în friptura de pasăre, lapte şi peşte cînd nu sînt depozitate la rece. Salmoneloza este o toxiinfecţie alimentară cu diaree severă care uneori poate dura mai mult de o săptămînă şi necesită spitalizare. Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conţin proteine şi sare în cantitate mare: brînzeturi sau lactate de orice fel. Toxiinfecţia alimentară cu E. coli O157:H7 (tulpină înalt patogenă, extrem de agresivă) poate provoca o infecţie gravă cu complicaţii sanguine şi renale severe şi apar mai frecvent în rîndul copiilor sub 5 ani precum şi a persoanelor cu vîrste peste 65 ani. Hamburgerii ţinuţi prea puţin în cuptor pot uşura dezvoltarea acestei bacterii, care se găseţte în intestinele omului şi în cele ale vitelor.

Ce mîncăm, ce bem?

Cel mai important remediu în toxiinfecţiile alimentare este prevenirea deshidratării, cauzată de diaree şi vărsături. De aceea este necesar să se consume cît mai multă apă, pentru rehidratare, dar şi pentru eliminarea toxinelor din organism. Primul ajutor constă în chemarea medicului, atunci cînd: s-au îngurgitat peşte, fructe de mare sau ciuperci, s-a instalat febră mare, scaunul e cu sînge sau are culoare închisă, tenul sau ochii se îngălbenesc, voma conţine sînge, urina are culoare închisă, apar palpitaţii puternice ale cordului şi ameţeli, voma sau diareea durează mai mult de trei zile. Cele mai multe cazuri de intoxicaţii alimentare răspund la tratamente simple: odihnă la pat şi multe lichide. Pînă nu se linişteşte stomacul, consumul altor alimente înrăutăţeşte lucrurile. Alimentele uşor digerabile, precum supele de legume, sînt cele mai indicate. Remediile naturiste sînt preferabile medicamentelor care pot interfera cu încercările organismului de a elimina toxinele. Luaţi cărbune activ sau argilă alimentară pentru a absorbi şi a înlătura toxinele din tubul digestiv. Ajutaţi ficatul să proceseze toxinele cu seminţe din scaiete de lapte. O doză mare de vitamina C cu bioflavonoide poate ajuta la eliminarea toxinelor din corp. Masaţi uşor tot capul. Feriţi-vă de alimente grase sau dulci. Dacă deshidratarea este severă şi reechilibrarea hidroelectrolitică nu poate fi realizată la domiciliu, este recomandată internarea în spital pentru perfuzii. Trebuie evitate băuturile energizante, carbogazoase şi sucurile din fructe care conţin prea mult zahăr. Mai indicate sînt ceaiurile de plante, compoturile proaspete sau zeama de legume. Odată cu îmbunătăţirea stării generale, se poate începe dieta de tranziţie cu banane, orez, sos de mere, pîine prăjită sau biscuiţi. Trebuie evitate alimentele condimentate, fructele proaspete, alcoolul, cafeaua şi produsele lactate. Medicaţia antidiareică nu este de obicei recomandată în tratamentul intoxicaţiilor alimentare, pentru că se stopează astfel mecanismul de curăţire a intestinului de microorganismele patogene, precum şi de toxinele acestora. De asemenea, antibiotice nu se iau decît la indicaţia medicului.

woman-holding-hot-tea-with-lemon.jpg.653x0_q80_crop-smartRemedii populare

Încercaţi unul dintre remediile populare: dizolvaţi 1-2 linguri de ulei de ricin într-un pahar cu suc de lămîie şi sorbiţi. Tuberculii de untul-vacii se opăresc cu apă clocotită (la 2 g tuberculi uscaţi se pun 200 ml apă). Se agită amestecul timp de 10-l5 minute, scuturînd borcanul în care se află. Mucilagiul obţinut se ţine la rece două-trei zile. Se ia intern cîte o lingură înainte de masă şi seara înainte de culcare (trei-patru ori pe zi). Se iau 20-30 g cărbune activ de mesteacăn, bine mărunţit, cu apă (la o priză – 20-30 g cărbune şi un pahar de apă). Se poate prepara un amestec astfel: cărbune activ – două părţi, tanin – o parte şi magnezie arsă (oxid de magneziu calcinat) – o parte. La o priză se iau două linguri din acest amestec în 200 ml apă caldă. Un alt remediu presupune să se bea apă caldă, 1,5-2 litri. Aceasta are efect vomitativ şi permite curăţirea rapidă a stomacului de produsele infestate şi toxinele aflate în el. Dacă s-a produs şi diareea nu se vor da remedii care să strîngă stomacul, ci, dimpotrivă, se vor face clisme cu apă caldă şi bicarbonat de sodiu. Bolnavul va sta în cada cu apă caldă cît mai mult timp. Se iau 100 ml suc proaspăt de merişor cu o lingură de miere. Zilnic se vor lua cîte trei doze. Se beau de trei-patru ori pe zi cîte 50-70 ml suc de trifoi roşu, preparat (la mixer) din partea ierboasă cu flori cu tot, dizolvat în 200 ml apă (sau infuzie de trifoi roşu, o lingură plantă uscată la o cană de apă clocotită). Se poate adaugă şi o linguriţă de miere. În cazul toxiinfecţiilor cu peşte se bea o lingură de rachiu de anason dizolvat în 200 ml apă imediat ce s-a constatat infectarea.

Necazuri cu ciupercile otrăvitoare

Oamenii mănîncă fie ciuperci otrăvitoare, pe care nu le cunosc şi se păcălesc, fie ciuperci comestibile care au extras din sol substanţe nocive (ajunse acolo datorită poluării cu metale grele, deversări de deşeuri toxice). Simptomele intoxicării cu ciuperci sînt: greaţă şi vomă repetate, dureri abdominale, diaree puternică, uneori cu sînge şi mucozităţi. Simptomele apar brusc, dar evoluează rapid. La copii simptomele apar mai repede, sînt mult mai puternice, adesea se instalează coma hepatică, de multe ori cu final letal. Primele semne ale intoxicaţiei apar cam la 30 de minute după consumare (uneori însă pînă la şase ore). În cazurile de intoxicaţii cu ciuperci comestibile, simptomele apar după una-trei ore de la consumare. Leacurile cunoscute din bătrîni pentru combaterea intoxicaţiei sînt multe. Peste trei linguri de amestec de plante (cinci părţi trifoi roşu, două părţi scoarţă de stejar măcinată, cinci părţi coada-calului) se toarnă un litru de apă în clocot, se fierbe încă un minut, se strecoară. Se iau cîte 100 ml din acest preparat, de şase ori pe zi. Sau se poate înghiţi puţină cenuşă de pere. Se picură ulei de trandafir în miere şi se iau mai multe linguriţe. Uleiul obţinut din seminţe de urzică mare, adunate toamna, în perioada de lună nouă, este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci. Administrarea de ceaiuri depurative ajută organismul să se refacă mai uşor. Cele mai bune sînt cele de pir, osul iepurelui, cicoare, mesteacăn, muşeţel, mentă. Se foloseşte un singur fel de plantă. Ceaiurile trebuie băute neîndulcite sau cu zeamă de lămîie. Provocarea vărsăturilor este contraindicată la: victime inconştiente, în caz de convulsii, ingestie de substanţe caustice. În cazul unei intoxicaţii se va solicita ajutor medical calificat apelînd 112. Există şi un serviciu telefonic de urgenţă: TOXAPEL (01)21.061.183, (01)21.062.282.

Intoxicaţii cu alcool, tutun, cafea

În caz de intoxicaţie cu alcool, simptomele sînt: roşeaţă puternică a feţei, urmată apoi de o paloare bruscă, stare de agitaţie, alternînd cu somnolenţă, un miros puternic de alcool degajat, spumă la gură, un somn cu leşin, apoi chiar o stare de pierdere a cunoştinţei. Stările de febră sînt urmate de transpiraţie rece, pupilele se dilată, apoi apar tulburări respiratorii, stop respirator şi chiar stop cardiac. Se amestecă patru părţi izmă, două părţi leuştean, patru părţi dafin. Din acest amestec se iau trei linguri, se opăresc cu un litru de apă în clocot, se clocotesc încă 30-60 secunde. Se lasă să se tragă o oră şi se strecoară. Din acest preparat trebuie să se bea cîte 50 ml de patru-şase ori pe zi. O altă reţetă (prin care se completează şi lipsa de potasiu, ce duce, se pare, la dorinţa de a bea) este administrarea celui aflat în prag de comă alcoolică a unei cantităţi de 500-600 g miere, cîte una-două linguri la fiecare sfert de oră, după care se bea cîte un pahar de apă minerală sau ceai de plante (salvie, mentă, cimbru). Intoxicaţiile cu tutun apar în cazul persoanelor care fumează mult, dar şi al nefumătorilor care stau în aer suprasaturat cu fum de ţigară. Cei ce beau multă cafea se pot intoxica şi ei. Apar dureri de cap, ameţeli, greţuri, vărsături, diaree, transpiraţie rece, micşorarea pupilelor, slăbirea auzului şi văzului (în intoxicaţiile tabacice), zgomot în urechi, ameţeală, greţuri, palpitaţii (în cazul intoxicaţiei cu cafea). Trebuie să se bea multă apă minerală sau lapte. Există şi un alt remediu: se amestecă şapte linguri de muşeţel (floare) cu un litru frişcă şi se fierbe timp de 5 minute în clocot. Se lasă o oră şi se ia imediat prima porţie de 300 ml, restul, în doze de 200 ml, de trei ori pe zi.

Cum ne ferim de intoxicaţii alimentare?

• Spălaţi-vă pe mîini nu doar cînd mîncaţi, ci şi cînd manevraţi alimentele.
• Dacă sînteţi bolnav, lăsaţi pe altcineva să pregătească masa.
• Congelaţi carnea de orice fel şi nu o lăsaţi să ajungă la temperatura camerei după ce a fost gătită.
• Păstraţi curate suprafeţele de preparat, fundurile de tăiat, ustensilele de gătit. Spălaţi şi frecaţi cu apă şi detergent orice lucru a fost atins de o bucată de carne.
• Aruncaţi cutiile de conserve umflate, inclusiv lactatele, ouăle crăpate şi orice aliment cu gust sau miros neplăcut.
• Gătiţi cu atenţie, în aşa fel încît să dispară culoarea roz din carne, iar peştele să se înmoaie (macereze).
• Spălaţi ouăle înainte de a le depozita în frigider.
• Alimentele servite la picnic ar trebui ţinute într-un răcitor pînă le mîncaţi.

Articolul integral în Monitorul Expres

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *