Cartofii, un medicament gustos

Putem mînca după pofta inimii cartofi, pentru că sînt sănătoşi, gustoşi şi, contrar părerii generale, nu îngraşă. Pe deasupra, nici nu costă mult. Cartoful, aşa-zisul aliment al săracului, este un campion al sănătăţii, fiind recomandat în medicina naturistă pentru numeroasele lui virtuţi curative. Există tot atîtea reţete de tratament pe bază de cartofi, cîte boli sînt pe lume.
Săţios şi sănătos

Cartoful a ajuns în Europa prin secolul XVI şi de atunci, nu ne-a mai lipsit de la masă. Această legumă aparent banală, dacă este fiartă pe abur sau înăbuşit, dezintoxică organismul, datorită conţinutului său bogat în potasiu. Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat în reumatism şi artroză. Slab hipnotic şi calmant, cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase, cu crampe, insomnii, tuse pe bază nervoasă. Este recomandat şi diabeticilor, copt în cenuşă, în aşa fel încît să nu i se piardă nici savoarea, nici calităţile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determină o ameliorare a stării generale şi, la bolnavii cu complicaţii chirurgicale, o revitalizare a ţesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful conţine provitamina A, vitamina K (antihemoragică şi antianemică), sulf (combate excesul de seboree şi fier). Constituie una dintre principalele surse de vitamina C a francezilor, care consumă în jur de 120 kg de cartofi pe an, de persoană. Dr. Leon Binet a demonstrat că această legumă conţine o substanţă azotată, tuberină, care favorizează creşterea copiilor. Mai cu seamă, cartofii noi sînt bogaţi în tuberină.

Cartoful nu îngraşă

Cartoful e recomandat de medicina modernă pentru că e sănătos, hrănitor, energetic, permis tuturor celor predispuşi la îngrăşare. Înlesneşte funcţiile intestinale, combate ulcerul, este cicatrizant. Dacă nu e preparat cu grăsime, cartoful nu îngraşă. Este chiar recomandat obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor, zilnic, cîte 1 kg-1,5 kg de cartofi, s-a constatat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie). Chiar dacă este voluminos, cartoful are 80% apă, un pic mai puţin decît laptele. Un cartof de dimensiuni medii cîntăreşte în jur de 150 de grame şi furnizează organismului doar 100-110 kilocalorii, cît un pahar de suc de portocale. Un cartof are numai 10 miligrame de sodiu (de 400 de ori mai puţin decît aportul zilnic de sodiu). Potasiu are însă din plin: de trei ori mai mult decît o portocală şi chiar şi mai mult decît o banană. Sînt mai greu de digerat cartofii prăjiţi, deoarece conţin mai multe lipide. Cartofii fierţi nu trebuie păstraţi mai mult de 24 ore. Nu consumaţi porţiunile verzi ale cartofului. Sînt toxice!

Sucul de cartofi cruzi

Sucul de cartofi nu are egal în tratarea acidităţii gastrice şi a ulcerelor gastrice. Calmează şi cicatrizează mucoasele digestive. Este un antispastic, diuretic, emolient. Într-un pahar de vin, se pun două degete de suc şi restul apă caldă. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol. Se poate amesteca şi cu supă sau ciorbă. Ca toate sucurile, şi cel de cartofi se alterează repede; de aceea, trebuie extras şi consumat imediat. Milioane de indivizi suferă de artrită, dar puţini cunosc acţiunea benefică a sucului de cartofi împotriva acestei boli. Extractul crud e indicat şi în hepatită şi litiază biliară, constipaţie, hemoroizi, scorbut. Sucul de cartofi din soiurile rozalii conţine hidraţi de carbon, protide, lipide, săruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Amidonul de cartof este antiinflamator în bolile gastrointestinale, în intoxicaţii cu substanţe toxice.

Medicamentul pielii

Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii, ulceraţii, edeme ale pleoapelor: se rade o cantitate suficientă de cartofi cruzi şi se aplică pe locul respectiv, în amestec cu o linguriţă de miere sau ulei de măsline, lăsînd să acţioneze cel puţin două ore; se fixează cu ajutorul unui bandaj. Se schimbă cataplasma în timpul zilei, pînă la vindecarea completă. Pentru arsuri solare, se pun cartofi în rondele subţiri. Se lasă să acţioneze cîteva minute. Pecinginea trece cu cartof crud, dat prin mixer, se lasă 10 minute, apoi se clăteşte. Făina de cartofi este un bun calmant în caz de flegmoane, arsuri, erizipel, ulcer varicos, erupţii cutanate şi crăpături ale pielii. Se fixează cu un bandaj şi se lasă o oră sau două. Operaţia se repetă de două ori pe zi, pînă la vindecarea completă. Pe negi, se pune cartof crud, ras, o dată dimineaţa şi o dată după-amiaza. Transpiraţia abundentă a picioarelor se tratează cu făină de cartofi pudrată pe piele, după spălarea picioarelor.

Alungă tusea şi migrenele

Chiar şi frunzele cartofului au întrebuinţare terapeutică. 15 g de frunze proaspete se fierb 5 minute în 750 ml de apă. Se strecoară. Ceaiul obţinut se îndulceşte cu miere. Se bea între mese pentru calmarea tusei. Pentru migrene, se pot aplica pe frunte şi pe tîmple felii de cartof crud sau frunze proaspete de vişin, mentă, cimbrişor sau podbal. În cazul durerilor de cap persistente, se va bea suc cald de cartofi (cîte 1/4 pahar, de 3 ori pe zi, înainte de masă). Contra paraziţilor intestinali: se va mînca seara, timp de 3 zile, exclusiv o salată de cartofi amestecaţi cu 60 g de ulei de nucă. Aşadar, nu ocoliţi cartofii din dieta zilnică. La masa de seară, 100-200 g de brînză de vaci şi cîţiva cartofi la cuptor, reprezintă un regim de sănătate mai bun decît orice medicament din lume.

Leacuri din bătrîni

* Cînd se formează noduli în urma injecţiilor, aplicaţi felii reci de cartofi cruzi.
* În cazul durerilor în gît, se pun cartofi cruzi raşi şi daţi prin alcool încălzit; amestecul se aşază într-o ţesătură de bumbac şi se aplică pe zona gîtului; trebuie păstrată căldura.
* Pentru cei care suferă de inimă e bun cartoful copt.
* Pentru a scăpa de ulcer, mîncaţi zilnic două-trei felii de cartofi cruzi sau beţi cîte 100 ml de suc de cartofi cruzi (simplu sau amestecaţi cu miere de albine sau suc de morcovi) cu o jumătate de oră înainte de fiecare masă.
* În sciatică şi dureri reumatice:100 g de cartofi se fierb într-o jumătate de litru de apă. Pasta se întinde pe o cîrpă şi se aplică pe locul dureros.

Cartoful şi frumuseţea

* Pentru ten gras: aplicaţi o dată pe săptămînă, o mască pe bază de cartof ras amestecat cu zeamă de lămîie şi lăsaţi să acţioneze 10 minute, după care clătiţi cu ceai de gălbenele sau apă minerală.
* Pentru ten uscat sau mixt: se face o mască din cartofi fierţi şi pasaţi amestecaţi cu gălbenuş crud şi lapte fiert. Amestecul trebuie să capete consistenţa unei smîntîni şi trebuie lăsat să aţioneze 10 minute, apoi se clăteşte cu ceai de gălbenele.

Articolul integral în Monitorul Expres

Comments

comments