Aminoacizii esenţiali, cei opt stîlpi de susţinere a vieţii

Aminoacizii sînt cărămizile din care sînt alcătuite proteinele, elemente indispensabile în alimentaţia oricărui om. Lipsa unui singur aminoacid se resimte în sănătatea generală. În prezent, se cunoaşte un număr de aproximativ douăzeci şi doi de aminoacizi. Dintre aceştia, opt sînt esenţiali, nu pot fi sintetizaţi de organism şi, deci, trebuie luaţi din alimente. Aminoacizii ne ajută să diminuăm nivelul de stres, să dormim bine, să fim energici şi să combatem manifestările bolilor. Sînt, de fapt, cei mai importanţi nutrienţi din corp.
Pentru ca organismul uman să fie în stare să sintetizeze şi să utilizeze în mod cît mai eficient proteinele, este nevoie ca toţi aminoacizii să se găsească în proporţii corespunzătoare. Lipsa oricărui aminoacid va reduce eficacitatea celorlalţi. Există două tipuri de proteine: incomplete şi complete. Cele incomplete, în combinaţie cu proteinele de provenienţă animală, devin complete. Pot fi întîlnite în cereale, nuci, seminţe, mazăre, fasole. Proteinele complete asigură echilibrul celor opt aminoacizi cu rol esenţial şi se găsesc în carne, ouă, lapte şi brînză, alimente de origine marină.

Aminoacizii au următoarele funcţii de bază: îmbunătăţesc circulaţia, produc enzimele care facilitează digestia, sintetizează hormonii esenţiali în reproducere, contribuie la furnizarea energiei, susţin şi vindecă ţesuturile. Susţin vitaminele şi mineralele pentru a fi de folos organismului nostru.

Iată cîteva dintre efectele unei diete deficitare în aminoacizi: nivel scăzut de energie, insomnii, oboseală, afecţiuni digestive, căderea părului, apariţia afecţiunilor dermatologice, dar şi schimbări de natură psihologică precum nervozitate, depresie, anxietate, iritabilitate, scăderea capacităţii de concentrare. Alte posibile simptome apărute în urma deficitului de aminoacizi sînt obezitatea şi malnutriţia. Toate aceste manifestări pot fi devastatoare pentru sănătate, o alimentaţie bogată în aminoacizi fiind soluţia de urgenţă. Cei 8 aminoacizi esenţiali sînt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, tiozina, triptofanul, valina. Aminoacizii neesenţiali sînt produşi de către propriul organism, doar atunci cînd este nevoie de ei. Aceştia se găsesc mai puţin în mîncare.

 Metionina este un aminoacid esenţial cu conţinut de sulf. Poate fi eficientă în anumite cazuri de schizofrenie, datorită faptului că scade nivelul histaminei din sînge (responsabilă de transmiterea unor mesaje greşite dinspre creier). Combinată cu acidul folic şi colina, previne formarea unor tipuri de tumori. Insuficienţa acestui aminoacid poate avea efecte negative asupra capacităţii organismului de a produce urină, determinînd formarea de edeme (retenţia de lichide în ţesuturi). Cercetări recente arată că există o relaţie directă între carenţa de metionină şi depunerile de colesterol, arteroscleroză şi căderea părului. Metionina ajută la descompunerea şi folosirea grăsimii, reducînd depozitele adipoase. Este esenţială în digestie şi la îndepărtarea metalelor grele din stomac şi ficat, în special a cuprului. Este un bun antioxidant, mai ales împotriva radicalilor liberi eliberaţi de alcool. Surse naturale de metionină: carne, peşte, fasole, ouă, usturoi, linte, ceapă, iaurt şi seminţe.

Valina ajută la regenerarea ţesuturilor, la funcţionarea optimă a sistemului nervos, la dezvoltarea şi coordonarea muşchilor. Surse naturale: lactate, carne de porc, grîne, ciuperci, soia, arahide.

Lizina este un aminoacid esenţial indispensabil pentru creştere, producerea de anticorpi, refacerea ţesuturilor, sinteza de hormoni şi enzime. Poate reduce incidenţa infecţiilor herpetice simple, cum ar fi cele determinate de febră sau de frig, asigură o capacitate ridicată de concentrare, ajută la utilizarea eficientă a acizilor graşi necesari pentru producerea de energie, atenuează unele deficienţe de fertilitate. Poate fi găsită în alimente precum peştele, produsele din soia, lapte, carne, brînză, drojdie, ouă, cartofi, linte, alimente bogate în proteine. Acest aminoacid contribuie la absorţia calciului, care are ca rezultat creşterea oaselor şi muşchilor, precum şi mobilizarea ţesutului adipos. Pe lîngă menţinerea muşchilor, ajută şi la creşterea lor. Pentru sistemul cardiovascular este un protector al vaselor de sînge. Izoleucina participă la formarea hemoglobinei, stabilizează nivelul glicemiei şi creşte nivelul de energie.

Valina şi izoleucina sînt carburantul celulelor musculare, jucînd un rol important în sinteza proteică. O cantitate adecvată de izoleucină în muşchi duce la vindecarea rapidă a rupturii celulelor musculare, facilitînd creşterea. Sursele naturale sînt: pui, peşte, migdale, ouă, linte, ficat, carne de porc.

Fenilalanina are rol de neurotransmiţător. Susţine atenţia şi vitalitatea. Reduce pofta de mîncare, măreşte apetitul sexual, atenuează depresiile, îmbunătăţeşte memoria. Ridică moralul, prin stimularea sistemului nervos. E considerată „vitamina creierului“, deşi nu e vitamină. Ajută şi la absorţia razelor UV. Intră în compoziţia unui îndulcitor sintetic numit aspartam. De asemenea, este prezentă în băuturile nealcoolizate, în alimente dietetice şi în unele medicamente. Fenilalanina poate fi găsită în alimente precum: miezul de pîine, produsele de soia, nuci, linte, brînza de vaci, migdalele, nucile, avocado, laptele smîntînit, seminţele de dovleac, susanul, boabele leguminoaselor netratate termic (fenilalanina se distruge în mare parte la temperaturi înalte).

DL-fenilalanina este un alt aminoacid, care intensifică răspunsul anestezic al organismului la răni, accidente şi boli. Are acţiune inhibitoare asupra enzimelor care distrug sistematic endorfinele, dînd voie acestor anestezice naturale să-şi facă efectul. Efectul acestui aminoacid îl egalează şi uneori chiar îl depăşeşte pe cel al morfinei şi a altor derivaţi de opiu. Are şi acţiune antidepresivă, nu este toxic.

Triptofanul face parte din grupa aminoacizilor esenţiali şi este utilizat de creier împreună cu vitamina B6, nicotinamidă şi magneziu pentru a produce serotonina, un neurotransmiţător important în timpul somnului. Triptofanul poate contribui la inducerea somnului natural, reduce sensibilitatea la durere, atenuează migrenele, acţionează ca un antidepresiv natural, ajută la reducerea anxietăţii şi tensiunii nervoase. Ca surse naturale pot fi amintite brînza de vaci, lapte, carne, peşte, curmale uscate, carne de curcan, banane, alune de pădure, banane. Leucina menţine sănătatea ţesuturilor, susţine organismul după intervenţii chirurgicale, stimulează sinteza de proteine. Mai multe studii ştiinţifice au demonstrat cum cîteva grame de leucină pot îmbunătăţi performanţele atletice.

Leucina este responsabilă de reglarea nivelului glucozei în sînge, de creşterea şi repararea pielii, oaselor şi muşchilor scheletici. Este un puternic potenţator al hormonului de creştere uman. Ajută la vindecarea rănilor, reglează energia şi are un efect anticatabolic. Se găseşte în orez brun, fasole, nuci, făină integrală.

Studii recente arată că acidul aspartic, un alt aminoacid neesenţial, poate fi un factor important în mărirea rezistenţei la oboseală. Sportivii cărora li s-au administrat compuşi ai acidului aspartic, au înregistrat o creştere considerabilă a forţei şi a rezistenţei la oboseală.

Articolul integral în Monitorul Expres

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *