Algele, medicamente din adîncuri
Populaţia planetei va ajunge în 2050 la 10 miliarde. Sîntem din ce în ce mai mulţi şi, cu siguranţă, că nici resursele de hrană obişnuite nu vor face faţă unei asemenea cereri. Specialiştii caută alimente uşor de produs, ieftine, sănătoase şi nutritive. Însă singurele care corespund pe deplin tuturor acestor cerinţe sînt banalele alge. Aceste plante primitive promit să ne asigure supravieţuirea, dar ce ne împiedică să le consumăm de pe acum? Reputaţia algelor este aceea de a ajuta la slăbit, fiind folosite cu precădere în diete şi împachetări pentru tratarea celulitei. Dar algele sînt comestibile, pline de substanţe nutritive şi cu virtuţi terapeutice dintre cele mai spectaculoase.
Cercetările confirmă medicina antică
Algele sînt folosite din cele mai vechi timpuri ca hrană şi ingredienţi în produse cosmetice. Asiaticii consumă alge marine încă de acum 5.000 de ani, considerîndu-le delicatese. Acum 300 de ani, 6 specii de alge erau consumate zilnic în Japonia, ca astăzi să se ajungă la 20 de specii. Nu este de mirare că asiaticii au cîştigat mai multă sănătate şi longevitate decît restul lumii. Care este secretul acestor organisme vegetale primitive, dar atît de binefăcătoare omului? Marea lor calitate este conţinutul bogat de compuşi minerali care acţionează împotriva procesului îmbătrînirii întregului organism. După numeroase cercetări neîntrerupte de 200 de ani încoace, multitudinea de vitamine, minerale şi substanţe active din alge au ajuns recomandate la nivel oficial. Nu prezintă contraindicaţii, dar numai dacă e vorba de alge comestibile.
Delicatese în arta culinară
Bucătăriile tradiţionale ale lumii conţin sute de reţete culinare în care algele sînt pregătite într-o adevărată enciclopedie culinară a gustului şi culorilor. Cel mai banal exemplu este arhicunoscuta foaie de alge în care sînt rulate bucăţile de sushi. Altă algă cu vechime în bucătărie este cunoscuta Spirulina. Alga Dulce (Palmaria palmata) este roşie şi e foarte căutată în Irlanda şi Canada fiind consumată în stare crudă, uscată sau gătită exact ca spanacul. Alga purpurie (Porphiria) este o hrană tradiţională în Marea Britanie. Lăptuca de mare (Ulva lactuca) este adăugată în orice supă şi salată scoţiană de mai bine de 1.000 de ani. Iar algele din specia Alaria sînt consumate crude sau gătite în toată Scandinavia.
Uzina subacvatică
Algele sînt folosite în cantităţi industriale ca materie primă pentru extracţia iodului, bromului şi a manganului. Algele sînt extrem de bogate în potasiu şi iod, fiind recomandate persoanelor care urmează tratament cu diuretice. Administrarea lor ca supliment natural poate corecta şi unele insuficienţe tiroidiene (hipotiroidism). Conţinînd cantităţi mari de fier, sînt considerate ca fiind cea mai adecvată sursă naturală de acest element. Sînt foarte bogate în vitamine şi acizi nucleici, cu rol esenţial în regenerarea celulelor organismului. Conţin toate vitaminele complexului B, vitaminele C şi E şi reprezintă o sursă naturală de vitamina A şi de acid linolenic. Clorofila din componenţa lor are un efect regenerant şi un apreciabil efect antibacterian. Algele conţin substanţe antibiotice cu proprietăţi bactericide şi cicatrizante. Au cele mai multe proteine uşor asimilabile (60%) dintre toate vegetalele. Comparativ cu alte surse de proteine, aceste plante sînt bogate în fibre şi foarte sărace în grăsimi.
Previn apariţia cancerului
Cercetătorii au demonstrat eficacitatea extraselor din alge în cazul infecţiilor cu diverse tipuri ale virusului herpetic, cu virusul gripal A şi cu virusul HIV 1 (agentul etiologic al SIDA). A devenit o certitudine faptul că algele tonifică sistemul imunitar, contribuind în mare măsură la legarea radicalilor liberi. Din această cauză, în prezent, medicii le utilizează din ce în ce mai frecvent şi pentru tratamentul adjuvant al unor boli maligne. Printre cele mai cunoscute afecţiuni pe care algele marine le previn sînt afecţiunile cardiovasculare, renale, oculare şi pulmonare. Fibrele alimentare din alge împiedică depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor sangvine şi reduc astfel riscul de arteroscleroză şi cel de infarct miocardic. Algele marine crude previn riscul apariţiei cancerului. Favorizează procesele metabolice şi stimulează schimburile de substanţe în corp, tonifierea şi stimularea activităţii glandelor endocrine, în special a tiroidei, hipofizei şi pancreasului. Algele au efect energizant şi asupra ficatului, facilitînd eliminarea toxinelor şi scăzînd astfel nivelul de stres din organism. Ele sînt o bună terapie împotriva stresului, a oboselii şi anxietăţii.
Elixirul tinereţii
Algele induc senzaţia de saţietate foarte rapid, în timp ce aportul caloric este scăzut. Din acest motiv, sînt recomandate de nutriţionişti în curele de slăbire. Ele reprezintă o modalitate de a slăbi sănătos, contribuind la diminuarea ţesutului adipos şi la creşterea fermităţii şi a elasticităţii pielii. Utilizarea algelor în cosmetică a cunoscut un avînt serios odată cu descoperirea unor substanţe active care au un efect de întinerire. Ponderea clasicelor fructe de mare din farfurie scade în favoarea algelor. Iar marile lanţuri de restaurante naturiste au fost primele care s-au conformat. Algele se folosesc şi în tratamente spa, sub formă de împachetări pentru slăbit, pentru tratarea vergeturilor şi a celulitei, dar şi în terapii antistres. Odată amestecate cu apă, pudră specială de alge, preparată special în laboratoarele de cosmetică, se transformă într-o pastă ce se încălzeşte progresiv. Efectul termic facilitează eliberarea activilor marini.
Cele mai populare alge
Algele verzi-albastre conţin aminoacizi, minerale şi vitamine care sînt absorbite mai bine de organism, comparativ cu multe alte alimente. Tot ele ajută la consolidarea sistemului imunitar, conţinutul lor bogat în clorofilă şi fitocompuşi le recomandă drept antioxidante puternice. Betacarotenul este cunoscut drept un adjuvant în cazurile de anemie şi afecţiuni cardiovasculare. Spirulina, algă verde-albastruie, este o proteină completă, naturală, uşor asimilabilă (i se spune şi spirulina de plancton). Este cea mai bogată sursă naturală de clorofilă, fier, calciu, zinc, potasiu şi magneziu, vitamine A şi B complex, fenilalanină, care acţionează asupra centrului apetitului din creier, diminuînd senzaţia de foame şi menţinînd constant nivelul glucozei din sînge. Varecul este o algă marină uimitoare care conţine mai multe vitamine şi minerale decît oricare alt aliment. Mai exact, conţine vitaminele B2, nicotinamidă, colină, caroten şi acid algenic, 23 de minerale şi oligoelemente. Datorită conţinutului de iod, are un efect normalizant asupra glandei tiroide. Persoanele slabe, cu tulburări tiroidiene, pot cîştiga în greutate, iar obezii pot slăbi cu ajutorul acestei alge. Medicina homeopată utilizează varecul pentru a trata obezitatea, problemele de digestie, eliminarea de gaze şi constipaţia cronică.
Chlorella, alimentul perfect
Chlorella, denumită şi alga de smarald, este considerată alimentul integral perfect. Pe lîngă faptul că e o proteină completă, conţine toate vitaminele din complexul B, vitaminele C şi E şi mineralele importante (între care fierul şi zincul în cantităţi mari). S-a dovedit că stimulează sistemul imunitar, îmbunătăţeşte digestia, detoxifică organismul, accelerează vindecarea, oferă protecţie împotriva radiaţiilor, ajută la prevenirea bolilor degenerative, în tratamentul candidozei, atenuează durerile artritice şi, datorită conţinutului său nutriţional, contribuie la succesul a numeroase regimuri de slăbire. Fucus vesiculosus (alga brună) denumită şi iarbă de mare sau varec veziculos, are drept constituenţi principali: iodul, manitolul, mucilagii (algine), principii tonic amare, vitaminele C, B, E, ergosterol, sodiu, magneziu, calciu, fier, brom, siliciu. Este indicat în: obezitate (stimulează metabolismul bazal), celulită, guşă nodulară sindroame reumatoide, astm bronşic, inflamaţii ale ganglionilor limfatici, hipotiroidie, hiperuremie, gută.
Miraculoasele alge din Tibet
Algele Galodium provin din Tibet şi mult timp au fost considerate un secret. În Europa au fost aduse din India, de un profesor universitar polonez, care a urmat acolo un tratament şi s-a vindecat complet de cancer la ficat în 5 ani. La plecare a primit algele în dar. Galodium are culoarea albă. Trebuie lăsată într-un vas plin cu lapte, pînă cînd laptele fermentează, apoi se strecoară şi se bea conţinutul. Este util în cancer, prin stoparea creşterii celulei canceroase în organism, normalizează perfect schimbul de substanţe, vindecă alergiile de orice natură, rezolvă problemele gastrointestinale, inclusiv ulcerul, prin normalizarea florei intestinale, vindecă bolile pulmonare, maladiile de ficat, vezică urinară şi rinichi, dizolvă pietrele, tratează procesele inflamatorii, fiind un antibiotic natural, curăţă corpul de toxine, elimină reziduurile metabolismului, inclusiv colesterolul rău, ajută bolnavii de diabet zaharat, prin normalizarea glicemiei, intensifică activitatea sexuală, întinereşte organismul, încetineşte îmbătrînirea celulelor; creşte rezervele interioare ale organismului, ridică tonusul, îmbunătăţeşte memoria şi atenţia.
100 de leacuri într-o algă
Laminaria (Laminaria flexicaulis, Laminaria cloustoni) conţine iod, săruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, siliciu, magneziu), numeroase oligoelemente, glucide, mucilagii, vitaminele A, B, C, D, E, clorofilă. Are proprietăţi tonifiante, remineralizante, normalizatoare ale circulaţiei sanguine, antilipemice şi antiarteriosclerotice. Sînt bune în caz de astenie, surmenaj, dezechilibre endocrine, demineralizare, tuberculoză, rahitism, tulburări de creştere la copii, hipotiroidie, mixedem, obezitate, hipercolesterolemie, arterioscleroză, coronarite, reumatisme cronice, astm bronşic, enterocolite. Sub formă de băi generale, au efect benefic în maladii infecţioase acute, inflamaţii, dermatoze, TBC pulmonar evolutiv, decompensare cardiacă, hipotiroidism, afecţiuni psihice. Acestea sînt cele mai cunoscute alge. Le puteţi include ca suplimente nutritive şi nu veţi regreta, veţi cîştiga în sănătate, putere şi tinereţe. Zîmbiţi, viitorul este verde sau albastru, roşu, sau brun, la fel ca nuanţa salatelor marine!
Din alge se extrag şi E-uri
Din alge se extrag răşini vegetale, emulsificatori şi stabilizatori care sînt folosiţi şi la noi, chiar dacă au efecte nocive. E 400, E 406, E 407, E 421 sînt agenţi de îngroşare, aditivi, îndulcitori care pot provoca greaţă, vărsături, diaree, disfuncţii renale, chiar cancerul. Aceste extrase sînt dăunătoare numai în forma lor industrială, şi nu în stare naturală, în alga neprelucrată. Iată cei mai cunoscuţi produşi toxici obţinuţi din alge. Caragenanul, extras din alga roşie, este folosit ca stabilizator şi agent gelifiant în produse cum ar fi ciocolata, laptele praf, supele creme şi budinca instant. Agar-ul, este un agent coloidal extras dintr-o altă specie comestibilă de alge roşii. Folosit ca substitut al gelatinei artificiale, acesta acţionează ca un umidificator în pîine şi produse de patiserie. Alginatul este un extract din alge brune şi este un gel alimentar cu rol anti-cristalizant. Betacarotenul extras din pigmenţii algelor verzi este unul dintre puţinii coloranţi alimentari naturali. La fel şi Phycocyaninul, un extras din alga verde numită Spirulina. Acidul alginic, un extract din alga marină denumită Kelp, este un stabilizator şi emulsifiant natural folosit în sosuri şi mezeluri.
Beneficiile algelor marine
– Acidul alginic pe care îl conţin algele împiedică absorbţia metalelor toxice ajunse în organism.
– Conţinutul crescut în iod al algelor este benefic în prevenirea guşei şi în cazul funcţionării insuficiente a glandei tiroide.
– Borul pe care îl conţin joacă un rol indirect în reglarea metabolismului calciului şi magneziului.
– Acizii graşi omega-3 scad nivelul lipidelor din sînge, reduc agregarea plachetelor sanguine, într-o mică măsură cresc nivelul colesterolului bun (HDL) şi au efect vasodilatator. Încetinesc apariţia aterosclerozei şi scad tensiunea arterială.
– Datorită conţinutului de vitamina E, beta-caroten şi seleniu, au un rol important în anihilarea radicalilor liberi şi în îmbunătăţirea capacităţii de apărare a organismului.
– Prin conţinutul ridicat de fibre vegetale ajută la digestie. Efectul lor se face simţit repede în cazul hipersecreţiei de acid gastric.
Articolul integral în Monitorul Expres
Comentariile sunt închise.