Cu dieta cretană, slăbeşti şi te menţii
Alimentaţia de pe insula Creta, cu ulei de măsline, brînză de capră, pîine neagră, fructe, legume şi vin, asigură o inimă sănătoasă
Mişcarea face minuni, însă şi ceea ce mîncăm şi în ce cantităţi contează pentru siluetă şi pentru sănătatea generală. Nutriţioniştii promovează multe diete, fiecare este liber să o aleagă pe aceea care i se potriveşte, pe care o poate urma şi pentru care a primit indicaţii de la specialist. Una dintre dietele cele mai apreciate şi mai eficiente este cea cretană. Deşi îşi are origi
nea în Creta, nu este acelaşi lucru cu dieta mediteraneană. Deşi se aseamănă, există cîteva deosebiri între aceste regimuri. Dietei cretane i s-a dus vestea că protejează de bolile cardiovasculare şi previne cancerul. Cretanii nu sînt obezi, motiv pentru care cei care s-au decis să urmeze regimul vor avea beneficiu dublu: vor slăbi, iar ulterior, îşi vor menţine greutatea. Mai mult, se pare că această dietă prelungeşte viaţa şi se spune că e preferata celor care au încercat să slăbească fără succes.
Carne, doar la sărbători
Se presupune că dieta cretană are o vechime de peste 5.000 de ani, însă în ultimii ani a cîştigat interesul specialiştilor şi e tot mai populară datorită efectelor benefice asupra sănătăţii şi ca metodă de slăbit. Se bazează pe cîteva alimente naturale care se găsesc din belşug pe insula Creta: ulei de măsline, brînză, vin roşu, pîine, fructe, multe condimente, miere, sirop de struguri. Se ştie că, pînă acum cîţiva ani, insularii Cretei nu mîncau carne. Astăzi ei pun la masă carne doar de cîteva ori pe an, în timpul sărbătorilor sau duminica. Consumul de carne este cu 32% mai mic decît în nordul Europei, iar cel al cîrnaţilor, cu 54% mai mic. În schimb, la fiecare masă a cretanilor găsim legume şi vin roşu. Colesterolul are valori infime printre localnici, iar de atac de cord se aude doar la ştiri. Incidenţa bolilor de inimă este cu 95% mai mică decît în restul Europei. Secretul constă într-o dietă bogată în vitamine, minerale şi fibre şi săracă în grăsimi saturate. Un studiu american a arătat că pacienţii care au probleme cu inima şi care au ales regimul cretan, au putut reduce riscul de atac de cord cu pînă la 70% în numai şase săptămîni. Regimul cretan ajută la dobîndirea unei greutăţi normale şi păstrarea acesteia fără efort. De aceea, nutriţioniştii recomandă acest regim tuturor
femeilor şi tuturor celor care sînt nemulţumiţi de rezultatele regimurile de slăbire la care au apelat. Dieta este excelentă şi pentru gurmanzi, bucătăria cretană oferind meniuri simple, dar apetisante şi extrem de variate. Fiindcă alimentele recomandate se pot procura uşor şi nu sînt scumpe, nimeni nu se poate plînge că ar fi greu de urmat.
Înrudită cu dieta mediteraneană
Cretanii consumă cantităţi mai mari de ulei de măsline, în special presat la rece, leguminoase, fructe şi cartofi decît ceilalţi mediteraneeni. În schimb, carnea roşie ajunge pe mesele cretanilor mult mai rar decît la mediteraneeni. Stilul de viaţă cretan înseamnă şi calm, relaxare la masă şi activitate fizică regulată. Cretanii nu mănîncă des, dar cînd se aşază la masă stau cîte o oră şi în acest timp uită de probleme. Plus că, la prînz, se odihnesc timp de o oră.
Niciun strop de zahăr
Alimentaţia cretanilor respectă piramida alimentară, este o dietă foarte echilibrată şi furnizează toate elementele nutriţionale necesare organismului pentru o bună funcţionare: vitamine, Omega-3, acizi graşi, fibre, proteine, antioxidanţi şi multe altele. Aşadar, ca să fiţi cretani, puteţi mînca fructe, legume, salate, pîine, cereale, brînză slabă, ouă, brînză de capră, ulei de măsline sau de rapiţă. Carnea este admisă dacă e de pui sau de peşte. În Creta, se consumă cu 18% mai mult peşte decît în nordul Europei. Desertul cretan constă, de obicei, în fructe sau brînză. Folosiţi ca sursă de zahăr doar fructele şi mierea. Cretanii nu consumă deloc zahăr. Mierea este bogată în vitamine (în special, vitamina E) şi substanţe antioxidante, care contribuie la prevenirea cancerului. Mierea cretană este complet naturală. Apicultorii cretani nu trebuie să hrănească albinele cu zahăr, deoarece nu există anotimpuri cînd vegetaţia sălbatică este acoperită cu zăpadă, astfel că albinele găsesc hrană tot timpul. Se preferă brînza de capră şi oaie. Cu toate că se spune că aceste sortimente sînt pline de grăsimi rele, cretanii n-au colesterolul crescut, dieta echilibrîndu-se cu un aport crescut de legume şi fructe.
Fără lapte de vacă
Dieta cretană se bazează pe cîteva principii: e bogată în acizi graşi nesaturaţi, legume, fructe, cereale şi săracă în produse de origine animală. Fiecare masă e asortată cu vin roşu de bună calitate, nu mai mult de două pahare pe zi la bărbaţi şi unul la femei. Industria vinului din Creta are o vechime de peste 3.500 de ani. Aici se face vin cu o savoare deosebită, îmbinînd tehnologia modernă cu metodele tradiţionale. Regimul este aproape în întregime lipsit de grăsimi animale, dar în locul acestora se consumă ulei de măsline, peşte, ouă. În dieta cretană sînt excluse prăjelile, mîncărurile pregătite cu grăsime, untul, carnea roşie sau laptele de vacă. Ierburile aromate (oregano, busuioc, cimbru, menta, rozmarin, muşeţel, salvie) sînt consumate în cantităţi considerabile şi mai ales proaspete. De reţinut: acest regim alimentar trebuie completat cu mişcare, 30 de minute pe zi. Regimul cretan este mai mult decît o dietă de slăbire, e şi una sănătoasă, care merită menţinută toată viaţa. Cu acest regim nu se slăbeşte spectaculos, deoarece este un program pe termen lung, dar se pierd pînă la 2 kg în primele săptămîni. În acest timp, vă puteţi răsfăţa organismul cu preparate delicioase, practic nici nu vă veţi înfometa, nici nu vă veţi pune pofta-n cui. Acest tip de alimentaţie permite o slăbire armonioasă şi asigură menţinerea greutăţii ideale.
Ulei de măsline şi pîine neagră
Cel mai important ingredient al alimentaţiei cretane este uleiul de măsline şi e bine să fie consumat la fiecare masă. Cercetările demonstrează că, pe lîngă faptul că protejează sistemul cardiovascular, uleiul de măsline extravirgin reduce colesterolul rău, e un excelent antioxidant, luptă împotriva cancerului, ajută ficatul şi este ideal pentru cei care suferă de diabet. Rata de incidenţă a cancerului e cu 50% mai redusă decît în Italia, unde e răspîndită dieta mediteraneană. Alimentaţia cretană reduce efectele îmbătrînirii şi tensiunea arterială, riscul de astm şi artrită. Calitatea uleiului de măsline din Creta este superioară, nu este procesat industrial, nu are chimicale şi aditivi. Uleiul de măsline extravirgin, obţinut din măsline provenite din culturi biologice, este cel mai important şi valoros produs ecologic al Cretei. Pîinea cretanilor este cu tărîţe. Se spune că pîinea din grîu cretan previne cancerul gastrointestinal. Pînă acum 20 de ani, cretanii consumau numai pîine neagră, astăzi mai admit şi pîine albă, de cinci sau şase ori pe an, la sărbători. Pînă şi restaurantele de lux oferă pîine neagră, tradiţională, eventual stropită cu puţin ulei de măsline şi cu roşii şi brînză deasupra.
Un regim valabil pe toate meridianele
• În anii ’60, americanul Ancel Keys a făcut un studiu comparativ al obişnuinţelor alimentare în şapte ţări de pe trei continente: Finlanda, SUA, Olanda, Italia, Iugoslavia, Grecia şi Japonia. El a ajuns la concluzia că Grecia, şi îndeosebi Creta, prezenta cea mai scăzută rată la nivelul mondial a mortalităţii cauzate de afecţiuni coronariene. La sfîrşitul anilor ’80, cercetătorul francez Serge Renaud a transpus obişnuinţele alimentare ale cretanilor în Franţa, la Lyon. La sfîrşitul celor cinci ani, a ajuns la concluzia că longevitatea locuitorilor Cretei se datora alimentaţiei şi, în general, modului lor de viaţă. Regimul a fost apoi prescris şi pacienţilor cu accident cardiovascular, pentru a preîntîmpina recidiva. În toate cazurile, dieta cretană a dat rezultate spectaculoase, îmbunătăţind sănătatea.
Articolul integral în Monitorul Expres
