50 de remedii cu gutui, leacul dulce-amărui

Acum 4.000 de ani, erau considerate fructe magice. Romanii le numeau „mere de aur“ şi credeau că sînt fructul fidelităţii. Copiii debili sau bolnăvicioşi erau îmbăiaţi în decoct de gutui pentru a deveni puternici şi invulnerabili la boli.

În timpurile noastre, cercetările au pus în evidenţă proprietăţi nu magice, ci curative, ale gutuilor. Aceste fructe aromate, acrişoare, sînt recomandate de medicina tradiţională nu numai pentru gustul deosebit, dar, mai ales pentru puterea lor de vindecare.

Gutuiul este originar din Asia. La noi, creşte prin grădini şi livezi şi i se mai spune şi alămîior. Fructele sînt extraordinar de gustoase şi aromate, pline de vitamine, motiv pentru care sînt consumate ca atare, sau sub formă de suc proaspăt, nectar, sirop, jeleu, marmeladă, gem şi dulceţuri. În medicina populară, se prepară din gutui şi cataplasme, ceaiuri, tincturi, fiind extrem de eficace în tratarea unor boli şi chiar în gospodărie, ca remediu practic. Pulpa fructului are proprietăţi astringente puternice.

Datorită vitaminelor (A, B, C, PP), sărurilor minerale, glucidelor şi fibrelor, gutuile se recomandă în prevenirea a peste 50 de boli. img-finedininglovers-com

Suc proaspăt de gutui

  • Sucul proaspăt face adevărate minuni în vindecarea insuficienţei pancreatice, altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. Se bea de trei ori pe zi cîte o jumătate de pahar de suc de gutui.
  • Bolnavii de hepatită pot beneficia de virtuţile vindecătoare ale gutuilor, dacă ţin o cură timp de o lună cu nectar proaspăt de gutui, din care se bea cîte un litru.
  • Sucul este aperitiv (datorită gustului amărui), fortifiant şi astringent.
  • Fiind uşor acid, sucul este folositor în tulburări digestive funcţionale şi în insuficienţă hepatică.
  • Este ideal în infecţiile intestinale, diaree şi dizenterie, inclusiv la persoanele cu colon sensibil.
  • Mai este indicat în guturai, afecţiuni pulmonare, tuberculoză.
  • Nu este recomandat însă, persoanelor predispuse la constipaţie.

Fructe crude

  • Substanţele conţinute de gutui măresc gradat pofta de mîncare.
  • Cercetări recente efectuate în Japonia au pus în evidenţă existenţa în coaja gutuilor a unor substanţe antivirale, care se pare că inhibă dezvoltarea microorganismelor ce declanşează hepatita de tip A, B şi C.
  • Se spune că gutuile trebuie să fie fructul zilnic al celor cu probleme la ficat sau cancer.
  • Gutuile coapte se recomandă celor care au stări de lenevire a stomacului, ajutînd la digestie.
  • Au proprietăţi calmante şi sedative.
  • Sub formă de decoct, gutuile se folosesc în cazurile de diaree la copii şi în infecţii respiratorii: se fierb cîteva bucăţi de gutuie în 250 ml de apă, timp de 5 minute şi se bea călduţ.
  • În Anglia, decoctul de gutui este folosit chiar contra hemoragiilor intestinale.
  • Tinctura se prepară astfel: cojile curăţate de pe o gutuie se taie mărunt, se introduc într-o sticlă, se toarnă alcool de 50 de grade pînă le acoperă, se astupă cu dop şi se lasă la macerat 15 zile, timp în care sticla se agită de mai multe ori, după care se strecoară. Tinctura e bună pentru uns tenul şi gîtul în fiecare zi. Previne formarea ridurilor şi le diminuează pe cele existente.

Sirop de gutui

  • Ameliorează diareele, hemoragiile uterine şi hemoroizii.

Sîmburi de gutui

  • Din sîmburi, care conţin mucilagii, se prepară un ceai, care ajută la vindecarea tusei, bronşitei şi răguşelii. Aceştia trebuie măcinaţi fin. Ceaiul de gutui se obţine dintr-o linguriţă de sîmburi, care se opăresc cu o ceaşcă de apă fierbinte. Lichidul se bea îndulcit cu miere de albine sau zahăr.

Frunze de gutui

  • Sub formă de ceai, sînt utile ca astringent, în tratarea diareei.
  • Pentru tuse convulsivă: Peste 30 g flori de gutui (sau 50 g frunze de gutui) se toarnă 1 l de apă clocotită şi se lasă la infuzat 15 minute. Se strecoară şi se iau cîte 100-200 ml de trei ori pe zi sau în timpul accesului de tuse, care va fi calmat rapid.

Nectar de gutui

  • Pentru hepatită şi insuficienţă hepatică, se face o cură cît mai lungă (ideal ar fi de o lună şi jumătate) de nectar proaspăt de gutui, din care se bea cîte un litru, zilnic.
  • Gutuile rase şi amestecate cu miere, cîte jumătate de kilogram pe zi, combat foarte eficient colita de fermentaţie. preserves-or-jam
  • Fructele rase au efecte antiinflamatoare, fiind un remediu surprinzător de eficient pentru persoanele care au colonul iritabil.

Remedii

  • Senzaţia de greaţă şi greutate în stomac dimineaţa trece cu o jumătate de gutuie mîncată pe stomacul gol.
  • Hemoroizi: se consumă dimineaţa şi seara cîte o gutuie cu tot cu coajă, rasă şi amestecată cu miere. Are efecte uşor laxative, astringente (opreşte sîngerările) şi antiinflamatoare. Extern, se foloseşte o soluţie obţinută din seminţele acestui fruct: sîmburii a două gutui se strivesc şi se pun la macerat într-un sfert de pahar de apă, de seara şi pînă dimineaţa, cînd soluţia se filtrează. Cu preparatul obţinut se fac comprese care se pun pe zona afectată. Dacă este posibil, se pot face şi clisme, cu o pară de cauciuc.
  • Enterită, enterocolită: un litru de decoct de gutui băut zilnic.
  • Anemie: Se face un macerat din gutui cu scoruşe. Un pumn de coji şi cotoare de gutui se taie în bucăţi potrivite şi se pun într-un borcan cu apă. Peste ele se adaugă un pumn de scoruşe de munte, bine coapte şi mărunţite. Se acoperă vasul şi se lasă la macerat la temperatura camerei, într-un loc ferit de lumină, timp de aproximativ 12 ore. Se strecoară, se toarnă în sticle de culoare închisă şi se lasă la rece. Se bea în cursul unei zile, în loc de apă.
  • Cancer: se consumă gutui ca atare sau nectar din pulpă şi coajă. În 2004, cercetătorul nipon Kanematsu Sugiura a demonstrat ştiinţific faptul că anumite substanţe conţinute de gutui (în special vitamina B17) ajută la distrugerea celulelor maligne, fără a le afecta pe cele normale.
  • Dureri de stomac: cojile de mere, gutui şi pere uscate în cuptor, apoi pisate şi amestecate cu miere şi puţin propolis.
  • Degerături: se face macerat la rece, din o lingură de seminţe la o cană (250 ml) cu apă, se lasă la macerat două-trei ore, se strecoară, se aplică comprese locale, din care una seara înainte de culcare.
  • Urticarie: se pun comprese sau se tamponează pielea cu emulsie din seminţe de gutui.

Reţete de frumuseţe

pentru riduri: cojile unei gutui se fierb într-o jumătate de cană de lapte. Soluţia se pune călduţă, sub formă de compresă, pe obraji, 20-30 de minute.
pentru ten gras: suc proaspăt de gutui.
pentru pori deschişi şi secreţie sporită de sebum: se fac masaje uşoare cu suc de gutui şi se aplică cataplasme pe obraz cu cojile de gutui bine mărunţite.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *