AlimenteNutriţieOctombrieRegimuri alimentare

Codul culorilor din farfurie

O viaţă sănătoasă înseamnă legume şi fructe la fiecare masă. Dar beneficiile acestor daruri ale naturii sînt diferite în funcţie de culoare. Verzi, galbene, roşii, albe, legumele acţionează specific asupra organismului, iar nutriţioniştii spun că unele culori trebuie să aibă prioritate în alimentaţia zilnică.

Toamna este cel mai bogat anotimp, legumele şi fructele au cea mai diversă paletă coloristică. Nu trebuie decît să le asortăm, în funcţie de culoarea care generează necesarul de vitamine, minerale şi fibre, energie optimă şi protecţie împotriva efectelor îmbătrînirii, a cancerului, a bolilor cardiovasculare, a obezităţii. Mîncaţi legume şi fructe, armonizîndu-le în funcţie de codul culorilor.

Alimentele galbene şi portocalii

  • conţin antioxidanţi foarte puternici, printre care vitamina C, carotenoid şi bioflavonoid. Rolul lor este esenţial în menţinerea unei inimi sănătoase, întărirea sistemului imunitar, reducerea riscului de cancer. Betacarotenul protejează celulele de radicalii liberi. Ne ajută să avem o piele sănătoasă şi protejează de infecţii. Îmbunătăţeşte vederea şi stimulează sinteza de anticorpi. Vitamina C ajută la vindecarea rănilor, la sănătatea pielii şi a gingiilor.
  • Fructele şi legumele galbene şi portocalii pot fi consumare în mai multe moduri, în stare proaspătă (absorbţia vitaminei C e maximă), gătite la aburi sau fierte.
  • Cu prioritate, în această toamnă trebuie să mîncăm: mere galbene, caise, pepene galben, smochine, grepfrut, lămîi, portocale, mango, papaya, piersici, ananas, morcovi.
  • Ardeiul galben e plin de vitamine şi are un rol important în stimularea funcţiilor cognitive.
  • Porumbul e bogat în magneziu, vitamine din grupa B, dar şi în vitamina E, are grijă de piele şi de sănătatea ochilor.
  • Roşiile galbene menţin sănătatea inimii şi a ochilor.
  • Cartoful favorizează tranzitul intestinal, fiind uşor digerabil.
  • Dovleacul curăţă intestinul şi protejează pancreasul.

Legumele roşii

  • protejează de cancer la stomac şi afecţiuni ale aparatului cardiovascular, menţin sănătatea tendoanelor şi a ligamentelor. Antioxidanţii din fructele şi legumele de culoare roşie pot reduce riscul de cancer prin prevenirea degenerării ţesuturilor.
  • Roşia are un conţinut bogat de licopen, cu proprietăţi antioxidante. Într-un kilogram de roşii se găsesc aproximativ 30-40 de grame de zaharuri, 20-60 de grame de vitamină A, 20-60 grame de vitamina C, 40-50 mg calciu şi 20-30 mg fier. Sucul de roşii reduce coagularea sîngelui şi formarea pietrelor la rinichi.
  • Fructe şi legume de culoare roşie: cireşe, mere roşii, pepene roşu, portocale roşii, căpşune, zmeură, cartofi roşii, ridichi, varză roşie, gogoşari.
  • Sfecla roşie este de ajutor în detoxifierea ficatului. Datorită conţinutului bogat de potasiu şi acid folic, ajută la reglarea tensiunii arteriale şi previne apariţia afecţiunilor cardiace. Are efect de energizare şi de remineralizare a organismului. Întăreşte sistemul osos datorită conţinutului de calciu. Proprietăţile acestei legume se păstrează indiferent de felul în care este preparată, fiind ideală în detoxifiere.
  • Ceapa roşie conţine potasiu şi alicină, utile în circulaţia sîngelui şi protecţia venelor.
  • Ridichile sînt folosite în curele de slăbire. Au efecte benefice în cazul bolilor de ficat şi luptă eficient împotriva pietrelor la rinichi şi a calculilor biliari.
  • Ardeiul iute ajută digestia, contribuie la buna circulaţie a sîngelui şi scade nivelul colesterolului. E recomandat să fie consumat crud, în doze mici.fruits-and-vegetables-separated-by-colour-groups

Legumele verzi

  • Au o mare concentraţie de substanţe fitochimice (indoli şi luteină), care prezintă proprietăţi antioxidante. Este recomandată includerea în dietă a fructelor şi legumelor de culoare verde pentru că ajută la reducerea riscului de cancer, întăresc oasele şi dinţii (datorită calciului), menţin o greutate ideală, ajutînd la menţinerea siluetei şi la îmbunătăţirea vederii. Clorofila, prezentă în toate plantele verzi, are proprietăţi anticancerigene şi de detoxifiere. În plus, fructele şi legumele verzi sînt bogate în carotenoizi, vitamine şi minerale.
  • Cele mai bune „verzături“ sînt: avocado, mere verzi, struguri verzi, kiwi, lămîi verzi, anghinare, sparanghel, varză de Bruxelles, fasole verde, castraveţi, spanac, salată verde, praz, ceapă verde, mazăre.
  • Varza, gulia, castravetele, dovlecelul, fasolea verde şi pătrunjelul au un conţinut bogat în vitamine şi provitamine, săruri, fibre şi carbohidraţi. Acestea sînt ideale pentru menţinerea greutăţii.
  • Compoziţia legumelor verzi le conferă rol antibacterian, antifungic, antiviral şi chiar anticancerigen.
  • Broccoli este o sursă excelentă de vitamina A, B2, acid folic şi vitamina C, fiind recunoscut drept inamicul stresului. O singură legumă are de două ori mai multă vitamina C decît o portocală şi tot atîta calciu cît un pahar cu lapte. În plus, broccoli e bogat în potasiu şi fibre şi sărac în calorii.
  • Ardeiul verde conţine mai multă vitamina C decît celelalte soiuri, previne depunerea colesterolului şi artrita.
  • Varza este o legumă cu un conţinut caloric sărac, în jur de 25 de calorii la 100 de grame, dar cu o cantitate imensă de vitamina C, cele mai bogate în această vitamină fiind foile aflate la exterior. 200 de grame de varză acoperă necesarul zilnic de vitamina E al organismului. Varza are proprietăţi tonifiante şi remineralizante, conţine fier, îmbunătăţeşte digestia şi previne cancerul de colon.
  • Fasolea verde e bogată în proteine şi săracă în calorii. Reduce riscul de infarct.
  • Mazărea este benefică în combaterea oboselii. Dă organismului multă energie, întăreşte oasele şi poate fi folosită cu succes împotriva anemiei.
  • Spanacul e o sursă bogată de luteină, zeaxantină şi fitochimicale care se acumulează la nivelul ochilor şi previn degenerescenţa maculară, cauza principală a orbirii la persoanele în vîrstă.

Fructele şi legumele albe şi cafenii

  • au o mare concentraţie de substanţe fitochimice. Conţin alicină, mai ales legumele din familia cepei, polifenoli care au rol protector cardiovascular. Ajută la menţinerea colesterolului la nivel normal, luptînd eficient cu arteroscleroza.
  • Fructe şi legume de culoare albă/cafenie: banane, pere galbene, curmale, ghimbir, păstîrnac, cartofi, gulii.
  • Conopida ajută la detoxifierea organismului. Datorită vitaminei B, e benefică în combaterea anemiei.
  • Ciupercile champignon furnizează energie organismului prin vitamina B2 şi proteinele conţinute. Datorită valorii nutritive ridicate, sînt foarte săţioase.
  • Ceapa protejează împotriva radicalilor liberi şi accelerează metabolismul. De aceea este foarte folosită în regimurile de slăbit. În plus, este un vaccin natural împotriva gripei.
  • Usturoiul are rol esenţial în încetinirea procesului de îmbătrînire, în tratamentul gripei şi a răcelii, protecţia inimii. Este un antibiotic natural fără egal.

Fructele albastre

  • au o concentraţie mare de substanţe fitochimice (antocianină şi fenoli), cu proprietăţi antioxidante şi antiîmbătrînire. Ajută la reducerea riscului de cancer de colon şi ovarian, influenţează benefic tractul urinar, previn demenţa.
  • Ce produse albastre ne oferă natura? Afine, coacăze negre, prune, struguri, andive.

Legumele mov

  • au şi ele rol antioxidant şi antiîmbătrînire. Conţin, de asemenea, niveluri ridicate de resveratrol, care ajuă la reducerea riscului bolilor de inimă şi cancer, precum şi alte vitamine şi minerale importante care pot îmbunătăţi memoria.
  • Vinetele sînt de mare ajutor în cazul tulburărilor digestive, dar rezolvă şi alte afecţiuni: stimulează digestia, purifică organismul şi mentin colesterolul la un nivel normal. Este de preferat să se consume cu tot cu coajă.

Reguli colorate

– Combinaţi legumele, asortînd culori diferite. Fiecare va avea grijă de o anumita zonă a corpului sau de o anume problemă de sănătate. O masă care include fructe şi legume colorate în nuanţele curcubeului este ideală, pentru că asigură fitochimicale cît mai diferite, pentru a acoperi toate nevoile organismului.
– Mîncaţi legume de cel puţin două ori pe zi, iar între mese, nu uitaţi de fructe şi sucuri naturale.
– Alegeţi legumele suficient de coapte, atunci cînd nuanţa cojii are cea mai mare intensitate.
– Nu aruncaţi coaja. Cele mai multe legume şi fructe au vitaminele importante exact în coajă.
– Nu cumpăraţi mai mult decît veţi consuma în două zile. Depozitate timp îndelungat, legumele îşi pierd proprietăţile.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments