Plante care nu te lasă să dormi
Se spune că un ceai de plante băut înainte de culcare linişteşte şi favorizează somnul. Dar s-ar putea ca efectul să fie exact opus şi să ne alegem cu o insomnie. Infuziile din anumite plante pot alunga somnul. Ca să nu mai vorbim de alimente care trebuie evitate la cină deoarece fie sînt nesănătoase şi îngreunează digestia, fie sînt foarte sănătoase, dar dau prea multă energie şi e posibil să nu închideţi un ochi toată noaptea. A doua zi, veţi avea o dimineaţă lipsită de energie, veţi fi morocănoşi şi irascibili. Deşi pare bizar, anumite remedii naturale, fructe şi legume extrem de preţioase pentru sănătate nu sînt deloc recomandate seara. Iată cîteva plante binefăcătoare în timpul zilei, dar care se transformă noaptea în inamici ai odihnei.
Ceaiul de ghimbir combate disconfortul digestiv, previne apariţia diareei, balonării, indigestiei, a arsurilor stomacale.
- Întăreşte sistemul imunitar datorită cantităţii mari de antioxidanţi.
- Ne fereşte de accident vascular cerebral, blocînd depozitarea grăsimilor pe artere şi reducînd nivelul de colesterol rău.
- Ajută la prevenirea diferitelor forme de cancer.
- Este extrem de eficient în tratarea răcelilor, decongestionează căile nazale, ajutînd la ameliorarea tusei şi favorizînd expectoraţia.
- Ameliorează simptomele supărătoare ale alergiilor.
- Este excelent pentru o bună circulaţie a sîngelui, previne formarea cheagurilor.
- Are efect afrodisiac.
- Aminoacizii şi mineralele din rădăcina de ghimbir reduc riscul de boli cardiovasculare.
- Este dovedit că acest ceai e soluţia ideală în combaterea simptomelor răului de maşină sau de avion
- Face minuni în ceea ce priveşte sănătatea articulaţiilor, previne crampele musculare şi menstruale sub formă de comprese aplicate local.
Consumul de ceai de ghimbir este contraindicat bolnavilor cu afecţiuni renale şi gravidelor. În combinaţie cu analgezice sau antihipertensive, scade tensiunea arterială şi poate cauza palpitaţii şi sîngerări. Cu toate că e o plantă utilă, ghimbirul nu e recomandat decît în prima jumătate a zilei, deoarece efectul ceaiului este unul energizant. Mai mult, substanţele din această plantă interferează cu cele folosite în anestezii generale, efectul energizant e atît de puternic încît ghimbirul poate anula efectul anesteziei.
Ceaiul verde oferă organismului un surplus de putere şi este recomandat în stările de oboseală cronică şi la creşterea capacităţii de concentrare, de aceea nu trebuie consumat seara. În culturile orientale unde se consumă ceai verde frecvent, cantitatea obişnuită este de 3 căni pe zi. Dar europenii n-ar trebui să depăşească două căni, pentru a se evita eventualele tulburări de somn.
- Consumat în doze rezonabile, dimineaţa, ceaiul verde asigură o bună funcţionare a sistemului nervos, protejează de cancer, scade colesterolul rău şi îl creşte pe cel bun.
- Previne trombozele, reduce glicemia şi protejează ficatul împotriva substanţelor toxice.
- Rata bolilor de inimă este scăzută în ţările în care se bea tradiţional ceai verde.
- Ceaiul e bun şi ca apă de gură, îndepărtează bacteriile şi mirosul neplăcut.
- Ceaiul verde luptă cu virusul gripei, încetineşte evoluţia bolii Parkinson, păstrează aspectul tînăr al pielii, regenerînd epiderma.
- Îmbunătăţeşte structura osoasă, prevenind osteoporoza, accelerează metabolismul, are acţiune diuretică.
- Combate durerile de cap, tartrul, parodontoza şi celulita.
Consumat în exces, poate provoca nu doar insomnie, ci şi constipaţie, indigestie şi agitaţie. E contraindicat celor care suferă de anemie feriprivă.
Ceaiul negru conţine mai multă teină decît cel verde, dar mai puţină cofeină decît cafeaua.
- Protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi reduce riscul apariţiei cancerului.
- Conţine între 2-4% cofeină care stimulează gîndirea şi vigilenţa.
- Este recomandat pentru tratarea durerilor de cap şi a tensiunii arteriale, prevenirea bolilor de inimă, rigidizarea arterelor, reduce riscul apariţiei cancerului de colon şi stomac, pulmonar, ovarian.
- Este folosit pentru ameliorarea diabetului de tip 2, în curele de slăbire.
- Sub formă de comprese, atenuează ridurile. Dacă masaţi faţa cu un cub îngheţat de ceai negru veţi stimula circulaţia sîngelui.
- Persoanele care au părul închis la culoare pot folosi ceaiul negru pentru a-şi înviora nuanţa, iar la clătire, ceaiul negru dă strălucire podoabei capilare.
Deşi se numără printre băuturile cu cea mai mare concentraţie de antioxidanţi, nu este indicat să beţi mai mult de una-două căni de ceai negru sau verde pe zi şi în niciun caz după ora 17,00. Băut în exces, ceaiul negru diminuează absorbţia fierului la nivelul intestinului, ceea ce dăunează persoanelor anemice şi gravidelor. Ceaiul negru este contraindicat şi persoanelor care au deficienţă de calciu. Hipertensivii pot consuma o ceaşcă de ceai negru pe zi, cu acordul medicului.
Alimente de la care îţi sare somnul
– Broccoli, conopidă (crucifere, în general). Conţin fibre insolubile care încetinesc digestia.
– Brînzeturi, mai ales parmezan. Conţin un aminoacid (tiramina), care alungă somnul şi efectul durează preţ de cîteva ore.
– Cereale integrale din ovăz, secară. Produc energie.
– Friptură. Se digeră greu.
– Spanac. Leguma lui Popeye dă energie fizică, nu e recomandată insomniacilor.
– Roşii. Dau arsuri la stomac şi pot provoca insomnii.
– Conserve şi carne afumată, mezeluri. Conţin niveluri ridicate de tiramină, substanţă ce stimulează creierul să elibereze mai multă noradrenalină, ce ne face să ne simţim în alertă.
– Sos de tomate, pizza, chili şi alte alimente picante. Provoacă tulburări digestive, agitaţie asociate cu insomnia.
– Alimente procesate şi semiprocesate. Conţin un nivel ridicat de tiramină, ceea ce determină creierul să intre în stare de agitaţie.
– Paste, orez şi cartofi. Amidonul, în general, sînt o alegere proastă înainte de culcare. Strică somnul şi produc simptome asemănătoare mahmurelii dimineaţa, cum ar fi dureri de cap şi de stomac.
– Sare. Duce la acumularea fluidelor în organism şi vă puteţi trezi umflat dimineaţa.
– Zahăr. Prea multe alimente dulci pot duce la treziri mai frecvente în timpul nopţii.
– Seminţe de floarea-soarelui. Contribuie cu succes la atenuarea oboselii.
– Seminţe de in. Conţin cantităţi mari de acizi graşi esenţiali omega-3 şi omega-6, implicaţi în producerea de energie.
– Nuci. Sînt o sursă superioară de energie, zăbovind în stomac mai mult decît carbohidraţii şi proteinele. Oferă mai multă energie decît cafeaua. Luptă cu oboseala resimţită în muşchi, dar şi cu oboseala emoţională. Proteinele din nuci sînt transformate în energie care ajunge pentru mai mult timp.
– Dovlecei. Pun în mişcare meridianele energetice.
– Apă. E recomandată celor vlăguiţi, pentru a-şi recăpăta energia.
– Seara trebuie evitate mesele copioase, bogate în proteine, alimentele prăjite, preparatele cu grăsime animală ori alimentele care produc fermentaţie, murăturile în oţet sau conservele în bulion, îngheţata, vinetele, napolitanele.
Articolul integral în Monitorul Expres
