Dorinţa de socializare e dictată de sistemul imunitar
Cercetătorii americani au descoperit că sistemul imunitar afectează în mod direct și chiar controlează dorința de socializare. Descoperirea este considerată revoluționară și ar putea avea implicații majore în tratarea tulburărilor din spectrul autismului și schizofreniei.
Oamenii care prezintă tulburări de comportament ar putea avea probleme cu sistemul imunitar, cel care influenează capacitatea lor de a interacționa cu ceilalți. Creierul și sistemul imunitar se află într-o strînsă interacțiune, ba chiar unele dintre trăsăturile noastre de personalitate au evoluat datorită răspunsului imun la agenți patogeni. Comportamentul social este, desigur, favorabil agenților patogeni, deoarece le permite să se răspîndească. Spre exemplu, cam același lucru se întîmplă odată cu intrarea copilului în colectivitate.
Cercetătorii au identificat o moleculă specifică a sistemului imunitar, numită interferon gamma, care se activează atunci cînd există un comportament social. Observațiile au fost făcute pe diverse specii de muște, pești, șoareci și șobolani. În mod normal, această moleculă este produsă de sistemul imun ca răspuns la atacul agenților patogeni (bacterii, virusuri sau paraziți). Blocarea acestei molecule la șoareci, prin modificări genetice, a dus la apariția unor zone hiperactive în creier, animalele devenind mai puțin sociabile. După restabilirea nivelului optim al moleculei, activitatea cerebrală și comportamentul au revenit la normal. Interferonul gamma joacă un rol important în menținerea comportamentului social corespunzător.
Cercetătorii au observat că sistemul imunitar care funcționează defectuos poate fi responsabil pentru tulburări de comportament în numeroase boli neurologice și psihiatrice.
Articolul integral în ziaruldesanatate.ro
