Excesul de fructoză poate afecta ficatul copiilor

Tinerii cu acumulări de grăsimi în ficat şi o dietă bogată în fructoză pot dezvolta grave leziuni hepatice cronice, frecvente la alcoolicii adulţi, sugerează un studiu recent.

Cei mai mulţi oameni au un pic de grăsime în ficat. Boala ficatului gras poate apărea atunci cînd mai mult de 5 procente din greutatea ficatului este formată din grăsimi. Consumul excesiv de alcool poate afecta ficatul şi poate duce la acumularea grăsimii, o afecţiune cunoscută sub numele de ficat gras alcoolic. Cînd oamenii nu beau mult, pot dezvolta boli de ficat gras non-alcoolic, asociate cu obezitatea şi anumite obiceiuri alimentare. Este cea mai frecventă boală de ficat la copiii din Occident, scriu autorii în Journal of Hepatology. Boala ficatului gras nealcoolic este recunoscută ca fiind o manifestare a sindromului metabolic – o serie de trăsături şi simptome care cresc riscul unei persoane pentru diabet şi boli de inimă.

Pentru studiu, cercetătorii au examinat datele a 271 de copii obezi şi adolescenţi din Italia şi Marea Britanie, care au suferit biopsii hepatice, pentru evaluarea acumulării de grăsime. Oamenii de ştiinţă au folosit chestionare alimentare pentru a evalua consumul de fructoză şi au examinat, de asemenea, nivelurile sanguine ale acidului uric, care pot fi crescute la persoanele cu boli hepatice cronice.

Alimente bogate în fructoză pot fi cele cu sirop de porumb, bogat în fructoză, precum băuturile dulci, bomboanele şi multe alimente procesate, dar acest tip de zahăr apare în mod natural în fructe, sucuri de fructe şi miere.

Celulele nu folosesc fructoză pentru energie, deci 100% din fructoza mîncată este metabolizată în ficat”, a declarat co-autorul studiului dr. Valerio Nobili, de la Spitalul de Copii Bambino Gesu din Roma.

În schimb, organismul transformă fructoza în acizi graşi, de genul colesterolului rău şi trigliceridelor, care sînt stocaţi ca ţesut adipos în organism. „De aceea, excesul de fructoză merge în ficat şi este urmat de formarea ficatului gras”.

Toţi participanţii la studiu au avut un anumit grad al bolii de ficat gras nonalcoolic. Circa 38 % dintre ei (102 participanţi) au avut leziuni hepatice mai extinse, cunoscute sub numele de steatohepatită nonalcoolică, care se produce atunci cînd acumularea de grăsime duce la umflarea ficatului şi afectarea funcţiei hepatice. Aproximativ 47 de pacienţi cu această problemă au avut niveluri ridicate de acid uric, comparativ cu 30% dintre participanţii fără steatohepatită nonalcoolică.

În ansamblu, 53% dintre copii au spus că sar mereu peste micul dejun şi alţi 26% au spus că au mîncat rar dimineaţa. Cu toate acestea, 95% dintre tineri au declarat că iau în mod regulat o gustare de dimineaţă, iar 89% mănîncă şi după-amiază. De dimineaţă mîncau cel mai des biscuiţi, pizza şi alimente sărate, în timp ce gustările de după-amiază au constat din biscuiţi sau iaurt.

Circa 47% dintre copiii au mîncat cereale zilnic, în timp ce 43% au consumat legume în fiecare zi, iar 40 % au mîncat zilnic fructe. Aproximativ 9 din 10 de participanţi au băut suc acidulat cel puţin o dată pe săptămînă.

Tinerii cu steatohepatită nonalcoolică au avut un consum mediu de fructoză mai ridicat. Jumătate dintre ei consumau mai mult, aproximativ 70 de grame de fructoză pe zi. Consumul de fructoză mediu la copiii şi adolescenţii fără steatohepatită nonalcoolică a fost de aproximativ 53 de grame pe zi.

O limită a studiului este că acesta s-a bazat pe memoria copiilor şi adolescenţilor, care trebuiau să-şi amintească cu exactitate ceea ce au mîncat. De asemenea, studiul nu a examinat dacă a existat o diferenţă în rezultatele hepatice în funcţie de cît de multă fructoză a provenit din fructe întregi, sucuri de fructe sau sucuri din comerţ.

Înţelegerea rolului fructozei în boala ficatului gras este încă la început”, a declarat dr. Jeffrey Schwimmer, cercetător de la Universitatea din San Diego, California. „Nu cred că impactul fructozei din fructe este la fel ca al fructozei din băuturi”.

Sfatul său pentru părinţi: „Limitaţi zaharurile adăugate pînă cînd cercetări suplimentare ne vor ajuta să înţelegem mai bine impactul fructozei asupra ficatului”.

Sursa: reuters.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *