ControverseFactori naturaliHidratareaPoluareŞtiri

A fost descoperită o populaţie cu toleranţă la arsenic

În regiunea Quebrada Camarones din deșertul Atacama, Chile, unul dintre cele mai uscate deşerturi din lume, mediul este foarte ostil omului: apa se găeşte greu, iar în rîuri și fîntîni, arsenicul înregistrează o rată de 1 microgram pe litru, concentrație de 100 de ori mai mare decît limita de siguranță stabilită de Organizația Mondială a Sănătăţii.

Concentraţia mare se datorează unui fenomen natural: arsenicul din rocile vulcanice este eliberat în pînza freatică, transformînd lichidul vital într-o otravă mortală. Cu toate acestea, oamenii n-au ocolit acest ţinut ostil, pe care continuă să-l locuiască de circa 7.000 de ani. Cum au supraviețuit?
w453-80557-CarteOamenii de ştiinţă au desluşit misterul adaptării la arsenic. Prof. Mario Apata şi colegii săi de la Universitatea din Santiago de Chile au analizat codul genetic a aproape 150 de persoane din trei regiuni diferite: Arica Azapa Valley-Quebrada Camarones-Antofagasta, San Antonio de los Cobres și San Juan de la Costa. Rezultatele au fost publicate în februarie 2017, în American Journal of Physical Anthropology.

Oamenii de ştiinţă au analizat variațiile genei AS3MT, prezentă pe cromozomul 10. AS3MT codifică o enzimă care metabolizează arsenicul în doi compuși: acid monometilarsonic (MMA) și acid dimetilarsinic (DMA). Cei care elimină arsenic în urină convertesc mai eficient arsenicul în DMA, compus mai puțin toxic.

Concluzia a fost că mutaţia genetică observată, cauza sintezei crescute de DMA, a fost mai frecventă în populația din Quebrada Camarones (68%, față de 48% și 8% în celelalte două regiuni studiate). „O capacitate mare pentru metabolismul arsenicului a fost probabil aleasă ca mecanism de adaptare pentru a supraviețui în acest mediu”, spun cercetătorii în studiul lor. Mutaţia care protejează populația din Quebrada Camarones vizează o singură literă a ADN-ului din codul genetic (oamenii de știință vorbesc de „polimorfismului unei singure nucleotide”). O schimbare mică, dar care împiedică acum oamenii de știință să înțeleagă modul în care schimbă enzima la nivel molecular.

Potrivit oamenilor de știință, mutațiile genetice pe AS3MT sînt prezente în întreaga lume, dar sînt distribuite cu frecvențe mai mari în Anzi, Argentina şi Vietnam, regiuni cu concentraţii foarte mari de arsenic în apă. Cercetătorii fac o paralelă între toleranţa la arsenic şi lactoză: o mutaţie în enzima lactază, utilă pentru digestia laptelui, a apărut aproximativ 7.000 de ani. 35% dintre adulţii din lume au în prezent această mutație.

Frecvența mai ridicată a mutaţiilor protectoare în populațiile nordice din Chile indică o expunere îndelungată la sursele de apă contaminate în mod natural cu arsenic. Datele noastre sugerează că o mare capacitate de metabolizare a arsenicului a fost selectată ca mecanism de adaptare, în scopul de a supraviețui într-un mediu încărcat de arsenic.”
desert-art04Quebrada Camarones este o zonă renumită pentru geoglifele lăsate de popoarele precolumbiene (incaşi), similare celor din Cîmpia Nazca. Se presupune că au o vechime de 2.500 de ani. În deşertul Atacama sînt peste 5.000 de astfel de geoglife. Cea mai mare are 117 metri şi e denumită Uriaşul din Chiza.

Sursa: sciencesetavenir.fr

Comments

comments

Lasă un răspuns