Alimentele stropite cu insecticide ne îmbolnăvesc de diabet

Oamenii de ştiinţă au găsit prima dovadă că anumite insecticide, imitînd melatonina, perturbă ritmul circadian şi predispun astfel organismul la diabet zaharat. 

Cercetătorii americani de la Universitatea din Buffalo sugerează că expunerea la substanţele chimice sintetice frecvent întîlnite în insecticide şi produse pentru grădină se leagă de receptorii care guvernează ceasurile noastre biologice. Afectează în mod negativ semnalele receptorului de melatonină, creînd un risc mare pentru boli metabolice cum ar fi diabetul zaharat.

Perturbările ritmului circadian uman expun la un risc mai mare de diabet şi alte boli metabolice, dar mecanismul implicat nu este pe deplin înţeles.

Acesta este primul studiu care demonstrează modul în care produsele chimice găsite în produsele de uz casnic interacţionează cu receptorii de melatonină umani. Nimeni nu se gîndea la asta”, a declarat dr. Margarita L. Dubocovich, de la Şcoala Jacobs de Medicină şi Ştiinţe Biomedicale.

Cercetătorii au îmbinat modelarea pe calculator pentru milioane de substanţe chimice cu experimente standard de laborator. Studiul s-a concentrat pe două substanţe chimice care se folosesc şi la noi: carbaril, al treilea insecticid utilizat pe scară largă în SUA, dar care este ilegal în mai multe ţări, şi carbofuran (Furadan), cel mai toxic insecticid carbamat, interzis în culturile alimentare destinate consumului uman începînd cu anul 2009. Acesta este încă folosit în multe ţări, urmele persistînd în alimente, plante si animale sălbatice.

Am constatat că ambele insecticide sînt structural similare cu melatonina şi că ambele au prezentat afinitate pentru receptorii MT2, care pot afecta homeostazia glucozei şi a secreţiei de insulină. Asta înseamnă că expunerea la aceste insecticide ar putea creşte riscul de diabet zaharat şi ar afecta tiparele de somn”, a spus Marina Popevska-Gorevski, co-autor.

Rezultatele sugerează că e necesară o evaluare a produselor chimice de mediu din punct de vedere al capacităţii de perturbare a activităţii circadiene, lucru pe care, în prezent, autorităţile nu-l fac. În acest sens, cercetătorii lucrează acum la un biotest rapid.

Prin interacţiunea directă cu receptorii melatoninei din creier şi ţesuturi periferice, produsele chimice de mediu, cum ar fi carbarilul, pot perturba procesele fiziologice-cheie care alterează ritmurile circadiene, modelele de somn şi funcţiile metabolice, crescînd riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul şi tulburări metabolice”, a spus Dubocovich. De exemplu, între eliberarea de insulină şi glucoză în pancreas, în momente specifice ale zilei, există un echilibru fin, dar dacă balanţa se dezechilibrează pe o perioadă lungă de timp, riscul de diabet e foarte mare.

Dubocovich este o autoritate recunoscută la nivel internaţional pentru cercetările ei asupra melatoninei, hormonul creierului. Munca ei a îmbogăţit semnificativ înţelegerea ştiinţifică a modulului în care melatonina influenţează ritmul circadian şi sănătatea umană prin tulburări de somn, boli metabolice şi dependenţă de droguri.

Sursa: sciencedaily.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *