Toţi oamenii au talent la matematică
Conform unui studiu recent, nu există om fără talent la matematică, deoarece toată lumea se naşte cu o zonă cerebrală specifică gîndirii matematice. Zona respectivă se activează mai mult sau mai puţin, în funcţie de cît de complicate sînt raţionamentele matematice, iar între femei şi bărbaţi, nu există nicio diferenţă.
În secolul XIX, medicul german Franz Joseph Gall a crezut că elevii care au cea mai bună memorie au cei mai proeminenţi ochi şi a ajuns la concluzia că „organul” memoriei e localizat în spatele orbitelor.
Acest model a fost discreditat, dar imagistica cerebrală face posibilă studierea originii raţionamentului matematic. Stanislas Dehaene, profesor la College de France, şi Marie Almaric, cercetător în neuroimagistică cognitivă, au obţinut rezultate remarcabile în 2016.
Neurologii francezi au prezentat unui grup de matematicieni profesionişti, bărbaţi şi femei, o serie de propoziţii matematice. Aflaţi într-un aparat RMN, cu căştile pe urechi, ei aveau cîteva secunde pentru a spune dacă aceste afirmaţii sînt adevărate, false sau absurde. Într-o altă serie de teste, au trebuit să ia decizii legate de probleme de istorie sau geografie.
„Aparatul RMN, care măsoară fluxul de sînge din creier, arată că zonele activate în cele două cazuri nu sînt aceleaşi şi nu se suprapun”, spune Marie Almaric. Atunci cînd a fost vorba de probleme de matematică, s-au mobilizat zone ale creierului legate de percepţia noastră asupra cantităţii, spaţiului şi timpului. Cînd subiecţii au răspuns la întrebări de istorie sau geografie, s-au activat alte arii. „Gîndirea matematică e independentă de limbaj, spre deosebire de ceea ce susţin unii oameni de ştiinţă, printre care şi lingvistul american Noam Chomsky. Chiar preexistă achiziţiei de limbaj şi învăţării matematicii la şcoală”, spune cercetătorul. Ipoteza e susţinută de observaţii făcute de alţi oameni de ştiinţă, dar şi de faptul că unii pacienţi afazici (imposibilitatea de a vorbi) reuşesc să efectueze calcule sau că sugarii de numai cîteva zile pot discerne deja cantităţi.
Exerciţiile de matematică activează anumite regiuni ale creierului, în timp ce activitatea de limbaj mobilizează alte regiuni, iar cele două zone nu se suprapun.
Stanislas Dehaene şi Marie Almaric au demonstrat, de asemenea, că aceleaşi zone ale creierului sînt activate atunci cînd un matematician rezolvă o problemă complexă de matematică şi cînd un non-matematician universitar (istoric, de exemplu) efectuează o adunare simplă. Activarea este, cu siguranţă, mai mare în primul caz, dar e implicată aceeaşi reţea.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, „zona matematicii” ar fi prezentă la toate persoanele încă de la naştere şi s-ar dezvolta prin exerciţiu şi antrenament.
O altă descoperire importantă a acestui studiu: nu s-au constat diferenţe între femei şi bărbaţi. Doar ponderea educaţiei şi a stereotipurilor au determinat deosebiri între genuri.
Sursa: sciencesetavenir.fr