Tratamente naturale pentru ascuţirea auzului

O dată cu vîrsta, auzul scade şi viaţa nu mai e la fel. Hipoacuzicul se simte timorat, nu aude, dar le potriveşte, cere să i se repete anumite fraze, nu-şi mai poate îndeplini activităţile zilnice cu aceeaşi eficienţă ca pe vremea cînd nu-i scăpa niciun sunet. Cauzele diminuării auzului pot fi dintre cele mai diverse şi la fel de diverse sînt şi metodele de tratament. Pentru o bună acuitate auditivă, există cîteva sfaturi care trebuie urmate îndeaproape. Unele vin de la medicii specialişti, altele din medicina tradiţională. Ambele tabere recunosc şi recomandă anumite alimente şi plante care încetinesc pierderea auzului.
O sută de cauze pentru aceeaşi problemă

De obicei pierderile de auz se declanşează fără simptome vizibile, astfel, deşi ni se pare că auzim bine, este posibil să avem o pierdere uşoară de auz. Marea majoritate a hipoacuziilor avansează treptat şi sînt observate abia în momentul în care devin o mare problemă. Din cauza îmbătrînirii nervului auditiv şi a filetelor nervoase, din cauza subţierii timpanului şi a pierderii treptate a capacităţii de vibrare, vîrstnicii nu mai aud bine. Şi bolile pot afecta acuitatea auditivă: otita, labirintita, otoscleroza şi surditatea, sindromul Meniere, zgomotele acufene, oreionul şi ceara în exces, infecţiile netratate ale urechilor, tumorile benigne, o boală arterială, scarlatina. De vină pot fi şi expunerea prelungită la plafoane excesive de zgomot (peste 85 decibeli) sau unele medicamente de sinteză chimică şi tratamente hormonale care afectează auzul femeilor aflate la menopauză. Poate duce la surditate şi impactul cu unele substanţe extrem de toxice, precum arsenicul, mercurul, cositorul, plumbul sau manganul. Unii oameni se nasc fără auz, fiindu-le greu sau imposibil să îl dobîndească. La vîrstnici, este cea de-a treia afecţiune cronică, întîlnindu-se la 40% dintre cei de 65 de ani şi 80% dintre cei de peste 85 ani. După o anumită vîrstă este bine să facem un control ORL, pentru cazuri grave existînd posibilitatea de a îmbunătăţi auzul cu proteze auditive.

Surzenia temporară apare la mare înălţime

Pierderea auzului este cea mai gravă disfuncţionalitate a urechii. Dispariţia auzului poate surveni treptat sau brusc (urgenţă medicală). De obicei, slăbirea auzului e observată de către cei din jur. Dacă problema persistă, pacientul poate dezvolta depresii şi nu-şi va mai desfăşura normal activităţile de zi cu zi. Dacă auzul se diminuează treptat, pe măsură ce se înaintează în vîrstă, acesta e un lucru normal. Dacă, însă, o ureche aude mai prost decît cealaltă, trebuie anunţat medicul. Putem să ne pierdem auzul doar temporar. Acest lucru se întîmplă mai ales cînd zburăm cu avionul. Surzenia temporară (înfundarea urechilor) din timpul zborului cu avionul sau la ascensiunile la înălţime, este provocată de diferenţa de presiune atmosferică dintre urechea medie, care păstrează presiunea existentă în aerul de la decolare, şi cea a aerului rarefiat de la înălţime. Pentru egalizarea celor două presiuni se mestecă în sec de cîteva ori cu nările strînse, ceea ce permire deschiderea trompei lui Eustachio. Chiar şi suptul unei bomboane pune în mişcare o serie de muşchi care deschid sau închid trompa. Tot pentru protejarea auzului şi pentru urechi sănătoase, în general, este bine să nu zburaţi cu avionul atunci cînd sînteţi răcit, să mestecaţi gumă dacă urcaţi la altitudine, să purtaţi căciulă în anotimpul rece, să nu staţi în curent. Dacă apar senzaţii de ureche înfundată sau dureri suportabile, se recomandă aplicarea de căldură uscată în spatele urechii.

surd4_20160517085706Cine aude, aude şi şoaptele

Tot temporară este şi surditatea de transmisie, datorată unor obstacole de la nivelul urechii externe (dopuri de ceară). Bolnavul nu aude vocea şoptită şi nici sunetele groase, dar aude bine vocea de conversaţie. Surditatea prin traumatism sonor este produsă de zgomote intense de lungă durată (frecvent la cazangii şi nituitori) sau zgomote de scurtă durată (tunete, detunături). Boala evoluează, treptat, de la scăderea auzului pînă la surditate definitivă. Surditatea de percepţie este produsă de leziuni ale urechii interne (melc) sau ale căilor nervoase auditive. Bolnavul nu aude deloc vocea şoptită, dar aude slab vocea de conversaţie şi sunetele subţiri. Vorbeşte cu voce tare, pentru că nu se aude pe sine. Surditatea mixtă este cauzată de modificări, atît la urechea medie, cît şi la cea internă, cu lezarea centrului auditiv de pe scoarţa cerebrală. Bolnavul aude greu vocea şoptită şi pe cea de conversaţie. Auzul normal poate distinge cuvinte şoptite de la o distanţă de 6 m, iar conversaţia obişnuită de la cel puţin 25 m şi chiar de la 100 m, cînd este linişte. Oricare dintre aceste forme de hipoacuzie este neplăcută, de aceea prevenţia este extrem de importantă. Acest lucru e posibil prin remedii naturale şi printr-un regim alimentar sănătos care să asigure creşterea rezistenţei la infecţii şi alergii, regularizarea echilibrului fluidelor din corp, combaterea afecţiunii arteriale şi a îmbătrînirii premature.

Mîncaţi banane şi ciocolată!

Nivelul scăzut de potasiu din organism poate duce la slăbirea auzului. Bananele sînt primele în topul celor mai bogate fructe în potasiu. 100 de grame de banane conţin 357 mg de potasiu. Imediat pe listă se află pepenele galben, urmat de kiwi, caise şi mure. Dintre legume, sfecla conţine 325 mg de potasiu la suta de grame. În afară de sfeclă, mai putem obţine potasiu şi din fasole albă, nuci, fistic, migdale, alune, nuci de Brazilia, arahide şi nuci pecan. Cartofii dulci, spanacul crud, morcovii, broccoli şi conopida în stare proaspătă sînt surse importante de potasiu. Carnea de peşte reprezintă o variantă bună pentru persoanele care trebuie să consume mult potasiu. Somonul conţine 384 mg de potasiu la 100 de grame, iar cel mai bogat este somonul roz (414 mg la 100 grame). Alte surse: carnea de cod, macroul, scoicile, carnea de porc şi de miel. Ciocolata neagră este un desert bogat în potasiu cu 567 mg de potasiu la 100 de grame. Dieta bogată în zahăr, carbohidraţi şi sare afectează negativ auzul persoanelor de vîrsta a treia. Renunţaţi la ouă şi preparate din ouă. Pentru îmbunătăţirea auzului, consumaţi zilnic un sfert de lămîie cu tot cu coajă.

Peştele, prietenul auzului

Vitaminele C şi E joacă un rol important pentru ureche. Se găsesc în citrice, migdale, ulei de floarea-soarelui şi unt de arahide. Vitamina A este utilă în hipoacuzie. Se recomandă sucuri de morcov, sfeclă şi spanac, hrean ras cu lămîie, morcov, ţelină şi pătrunjel, morcov, ţelină şi ridichi. Nu se consumă lapte, pîine şi amidon. Ceapa de apă împreună cu uleiul de muşeţel combat surditatea. Acidul folic îmbunătăţeşte funcţionarea urechii. Persoanele care consumă în mod frecvent cereale fortifiate la micul dejun, ficat, spanac, sparanghel şi broccoli, în general vegetalele cu frunze verzi, au un nivel crescut de acid folic în organism. Sparanghelul este cel mai bogat în acid folic din întreg regnul vegetal. Multe fructe conţin acid folic, dar cel mai mult se găseşte în citrice. Portocalele sînt o sursă bogată de acid folic, urmate de papaya, grapefruit, strugurii, bananele, pepenele galben şi căpşunele. Mîncaţi fasole şi linte, avocado şi bame şi vă veţi îmbunătăţi auzul. Magneziul e indicat celor care au început să aibă probleme cu urechile în urma expunerii la un zgomot extrem de mare şi violent şi pentru încetinirea procesului de degradare a auzului la vîrste înaintate. Legumele cu cel mai mare procent de magneziu sînt cele cu frunze verzi (spanac, varză). Mai găsim magneziu şi în nuci, peşte gras (somon, ton), soia, lactate, dar şi în ierburi aromate uscate, precum coriandrul, mărarul, salvia sau busuiocul.

Sucuri, uleiuri, cataplasme

Pentru surditate, oamenii de la ţară s-au tratat cu ce aveau la îndemînă prin gospodărie şi din ce le oferea natura. De exemplu, urechea hipoacuzicului era tamponată cu infuzie din două linguriţe de frunze uscate şi mărunţite de salvie la 100 ml apă clocotită. Tradiţional se mai folosesc: suc de varză şi suc de lămîie, în părţi egale, suc din planta numită urechelniţă, amestecat cu ulei de migdale dulci, în părţi egale. Se pot pune cîte 3 picături de suc de cimbru pe zi. Foarte folosit era şi sucul de ceapă, îndoit cu rachiu. Se pot pune cataplasme cu frunze proaspete de muşcată, salvie sau iederă. În zona urechii se ţin comprese cu bitter suedez. Se mai recomandă băi de aburi din cimbrişor, mentă sau pelin fierte în oţet. Un alt preparat folosit pentru recăpătarea auzului e din ulei de muşeţel, în care s-a călit ceapă de apă dulce. Sau soluţie alcoolică de propolis 30% în amestec cu ulei de măsline sau porumb 1/4.

Ce mai ştia bunica pentru ureche?

Din păcate, medicina modernă nu are aproape niciun medicament eficient în recăpătarea auzului. O soluţie naturală este ceapa cu seminţe de mărar. Se scobeşte mijlocul cepei şi se umple cu o linguriţă de seminţe de mărar. Se introduce ceapa în cuptor şi se lasă la copt pînă cînd devine maronie. Se stoarce, iar sucul se foloseşte local, cîte 3 picături. Sau se decupează o felie din ceapă, se coace, se înveleşte într-o bucăţică de tifon şi se astupă urechea. Se lasă astfel pînă dimineaţa. Tratamentul e bun mai ales în diminuarea auzului în caz de gripă. Un vîrf de cuţit de pulbere din frunze de dafin rîşnite se amestecă cu o lingură de oţet de 9% şi 100 ml ţuică. Se lasă la macerat timp de 14 zile, se strecoară şi se pune o picătură în urechi. Se curăţă de coajă un căţel de usturoi, se pisează bine şi se amestecă cu 3 picături ulei de camfor. Cu 20 de minute înainte de culcare, se înmoaie un tifon în amestecul preparat, se rulează şi se acoperă urechea. Se lasă să acţioneze cîteva minute. Pentru bătrînii care nu auzeau se făcea o infuzie din părţi egale de flori de gălbenele, frunze de pătlagină, coada-calului, lăstari de afin, frunze şi flori de sulfină. Din acest amestec se luau 2 linguri, care se infuzează în 500 ml apă fierbinte, vreme de 12 ore. Se administrează cîte 85 ml de infuzie (strecurată în prealabil), de 3 ori pe zi, între mese.

Cum folosim corect aceste remedii?

Uleiul de ricin şi cel de migdale sînt bune pentru toate bolile de urechi. Tradiţional se mai folosesc: suc de usturoi, infuzie de muşeţel, suc de piersici, cataplasma cu lut şi ceapă rasă sau cu cărbune vegetal aplicată de 2 ori pe zi pe ureche şi pe gît. Alte remedii: ceai de urzică, ţintaură, ulei de parafină, sare caldă. Surditatea legată de vîrstă se poate trata şi cu flori de trifoi. Se pune peste două linguri de petale o jumătate de litru de apă clocotită şi se lasă timp de 5 minute într-un termos. Se bea o ceaşcă dimineaţa, pe stomacul gol. Consumaţi în fiecare zi echinacea sub formă de ceai sau capsule. Aplicaţi cîteva picături de ulei de mei sau ulei de usturoi la nivelul urechii. Pisaţi cîteva seminţe de schinduf şi amestecaţi-le cu ulei fierbinte. Filtraţi conţinutul rezultat şi lăsaţi-l să se răcorească. Folosiţi acest remediu sub formă de picături pentru ureche. Atenţie! Toate aceste soluţii naturale (tincturi, sucuri, infuzii) se pun pe tampon de vată şi se ţin pe zona exterioară, în niciun caz nu se toarnă în ureche. Înmuiaţi o dischetă din bumbac în substanţa vegetală şi ştergeţi delicat doar marginile exterioare şi dosul urechii, cel mult intrarea în conductul auditiv extern. Sau ţineţi remediul în palmă şi masaţi pavilionul extern.

Sfaturi pentru un auz bun la orice vîrstă

Este important ca tratamentul contra scăderii auzului să înceapă la timp. Medicii ne sfătuiesc să ne protejăm sănătatea urechilor atunci cînd constatăm că nu mai auzim aşa de bine prin evitarea zgomotelor puternice de peste 85 de decibeli (folosiţi căşti, dacă lucraţi într-un mediu zgomotos), efectuarea de exerciţii fizice în fiecare zi în aer liber, renunţarea definitivă la fumat, evitarea infecţiilor (produse la introducerea beţişoarelor cu vată sau a apei cu săpun), protejarea urechilor de frig şi curent. Vinul este benefic şi pentru urechi, nu numai pentru inimă. Un pahar de vin pe zi vă pot feri de problemele de auz. Cu cît păstraţi mai mulţi dinţi înaintînd în vîrstă, cu atît veţi avea un auz mai bun. Conform unor studii recente, fiecare dinte pierdut dublează riscul pierderii auzului. Fie că este vorba de o inflamaţie a urechii în perioada copilăriei, fie că este vorba de o problemă degenerativă legată de bătrîneţe, de cel mai mare folos este planta Ginkgo biloba, care reduce vertijul şi ameţeala, ţiuitul din urechi (tinitus) şi îmbunătăţeşte auzul diminuat de reducerea fluxului sanguin. Beţi zilnic două căni de ceai preparat din această plantă sau, şi mai bine, folosiţi pulberea obţinută prin rîşniţa de cafea, 1 linguriţă, de 4 ori pe zi (se păstrează sub limbă 10 minute, apoi se înghite cu puţină apă). Se face o cură timp de 3 luni. Ceaiul verde este foarte bogat în antioxidanţi şi flavonoizi. Poate fi folosit cu încredere pentru tratarea afecţiunilor urechii deoarece conţine şi magneziu. Mîncaţi zilnic ceapă şi usturoi, miere şi scorţişoară.

Semnale care pot indica o pierdere de auz

Dacă întîmpini unul sau mai multe dintre aceste simptome, trebuie să te adresezi unui specialist:
– Ţi se pare că cei din jurul tău vorbesc în şoaptă
– Ceilalţi sînt nevoiţi să repete ce au spus
– Cînd te uiţi la televizor împreună cu alte persoane numai tu simţi nevoia să-l dai mai tare
– Nu auzi bine cînd vorbeşti la telefon
– Te simţi obosit după o discuţie lungă
– Nu auzi toate cuvintele dintr-o conversaţie
– Nu auzi întotdeauna soneria de la uşă sau a telefonului
– Cineva apropiat ţi-a spus că este posibil să nu mai auzi bine.

Leacuri pentru dureri de urechi

Se spune că durerile de urechi sînt printre cele mai păcătoase. Iar medicii ne avertizează că sînt şi foarte serioase, netratarea la timp şi corectă a otitelor putînd duce la surzire. Medicina populară are cîteva remedii: suc din frunze de potbal bine spălate (seara, la culcare), tinctură din frunze de mătrăgună, cîte una-două picături, de trei ori pe zi, infuzie concentrată din flori de măceş, suc de busuioc sau leurdă.

Articolul integral în Monitorul Expres

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *