Farmacia verde a Crăciunului

Bradul de Crăciun este şi un elixir al sănătăţii. Iar ramura de vîsc nu aduce doar noroc şi fericire, ci şi lecuirea unor afecţiuni. Smirna şi tămîia, darurile sfinte ale magilor pentru pruncul Iisus, sînt şi ele ingrediente cu virtuţi terapeutice.

Aşadar, sărbătorile de iarnă vin nu numai cu veselie şi credinţă, ci şi cu un arsenal de medicamente naturiste extrem de valoroase pentru sănătate.

Bradul

  • În medicina veche românească, celor care sufereau de dureri de oase şi piept, dar şi convalescenţilor, li se recomanda scăldatul în apă cu cetină de brad.
  • Băi la picioare cu cetină. Sînt foarte bune pentru răceală, pentru cei care suferă de reumatism şi pentru cei care au probleme cu somnul. Băile calde ajută la stimularea glandelor şi tratarea articulaţiilor şi tulburărilor sistemului nervos. Dar dacă în apă se adaugă un decoct de ramuri, efectul este şi mai mare, fiindcă stimulează circulaţia sîngelui şi ajută la detoxifiere. Dacă se folosesc ramuri proaspete, e nevoie de 150 grame la 2 litri de apă. Dacă sînt ramuri uscate, folosiţi 50 grame. După ce clocoteşte apa, se lasă să fiarbă 15 minute. Dacă lichidul nu ajunge pînă la glezne, se adaugă apă caldă.
  • Păduri de brad. Pentru bolnavii de plămîni, medicii recomandă plimbări cît mai dese şi mai lungi prin pădurile de brad.
  • Sirop din muguri de brad. Combinat cu miere este un remeddiu recunoscut pentru virtuţile sale tămăduitoare în astm, bronşită şi chiar tuberculoză.
  • Fum de cetină. Despre afumările cu răşină de brad, bunicii noştri credeau că alungă necazurile şi duhurile rele.2be6de81d186fc9a23f68117092aed61
  • Sirop de ace de brad. Se rup acele de pe ramuri, apoi se zdrobesc bine pe un fund de lemn. Într-un borcan de jumătate de kilogram din sticlă se pun cîteva linguri de miere, peste care se adaugă un strat subţire de ace de brad, apoi urmează iarăşi un strat de miere şi unul de ace, pînă borcanul se umple. Ultimul strat va fi unul gros de miere. Amestecul se lasă la rece o lună, apoi se filtrează. Este bine ca acele să fie culese în lunile decembrie şi ianuarie, perioadă în care sînt foarte bogate în uleiuri volatile.
  • Răşina de brad. Este un remediu excelent în vindecarea amigdalitelor şi faringitelor. De trei ori pe zi se mestecă o linguriţă de răşină. Ajută în cancerul de gît, infecţii urinare şi renale. Trebuie să avem grijă la smalţul dinţilor, deoarece răşina îl distruge.
  • Tinctura de răşină. Se obţine din răşină dizolvată în alcool. Se lasă o zi, apoi se filtrează şi se păstrează în recipiente închise la culoare. Se ia de trei ori pe zi cîte o linguriţă de tinctură în jumătate pahar cu apă, pe stomacul gol. E bună şi pentru infecţii intestinale şi colită de fermentaţie, eczeme infecţioase şi vînătăi.
  • Alifia de răşină. E bună pentru vindecarea arsurilor, fracturilor, luxaţiilor, hemoroizilor, dar si pentru reumatism şi dureri musculare. Un pachet de unt se fierbe 20 de minute. Se scurge apoi untul limpede într-un vas curat şi bine şters, se adaugă un bob de ceară de albine apoi se amestecă pînă la omogenizare. Se adaugă două linguri de răşină de brad, se pune pe foc şi se amestecă din nou. După ce se răceşte, se toarnă într-un recipient şi se pătrează la rece.

Vîscul

Vîscul este o plantă de leac şi farmece cunoscută încă din vremea strămoşilor noştri. În popor, mai e cunoscut sub denumirea de stoletnic. Vechii medici naturişti foloseau vîscul drept mijloc terapeutic de combatere a epilepsiei. Azi se foloseşte contra spasmelor cronice şi a acceselor de isterie.

  • Planta are acţiune antispasmodică, calmînd crizele de astm, tusea convulsivă şi sughiţurile persistente.mistletoe_berries_uk
  • Macerat. Intern, sub formă de macerat (3 linguriţe de plantă mărunţită la 200 ml apă rece), se lasă 8 ore la macerat, se strecoară şi se îndulceşte. Nu se fierbe. Se pot lua 3-4 ceşti pe zi, din care una seara la culcare.
  • Pulbere. Tratamentul se poate face şi cu frunză de vîsc, mărunţită sub formă de pulbere, din care se iau 4 vîrfuri de cuţit pe zi.
  • Are efect benefic în stimularea metabolismului.
  • Curele lungi previn apariţia diabetului.
  • Previne atacurile de apoplexie.
  • Hemostatic. Tras rece pe nas opreşte opreşte hemoragiile nazale, consumat ca ceai opreşte hemoragiile pulmonare şi intestinale.
  • Suc proaspăt. Poate înlătura sterilitatea femeii. Se mai utilizează şi în prevenirea şi combaterea cancerului. Se prepară din frunze şi tulpini proaspete, spălate şi presate în stare umedă.
  • Alifie. Se foloseşte în tratamentul degerăturilor. Se obţine prin amestecarea la rece a bobiţelor albe proaspete cu untură de porc.
  • Ceai. Se prepară doar ca extract rece. Se pune peste noapte o linguriţă cu vîrf de vîsc la macerat cu 1-4 litru de apă, dimineaţa se încălzeşte uşor şi se filtrează. Ajută circulaţia sîngelui, făcînd să scadă tensiunea (hipotensiv), aduce o ameliorare în arteroscleroză, tulburări renale. În caz de tulburări hormonale, consumul a 2 ceşti pe zi de ceai de vîsc are rezultate foarte bune.
  • Decoct. Se foloseşte în scleroze cerebrale, acufene (zgomote sau vîjîituri în urechi), tulburări de vedere datorate irigării cerebrale insuficiente, pentru reglarea circulaţiei la membrele inferioare, în tulburările de menopauză, de menstruaţie, calmează durerile în cancer.
  • Decoctul rece de vîsc este citostatic şi imunostimulator. Institutul de Cercetări Ludwig Boltzmann din Austria a demonstrat experimental că vîscul exercită acţiuni favorabile şi în tratamentul postoperator al diverselor tumori canceroase, ca şi în tratamentul obişnuit al unor astfel de tumori. Anume principii active existente în această plantă produc o încetinire a procesului de creştere a tumorilor canceroase, nemaivorbind de vizibila ameliorare a stării generale a bolnavilor. De altfel, există medicamente anticancer extrase din vîscul alb, considerat o nouă speranţă în lupta împotriva cancerului.

Smirna

Smirna este răşina unui mic arbore cu spini mari. Înzestrată cu o mireasmă specială şi cu proprietăţi vindecătoare, smirna a fost unul dintre darurile pe care Cei Trei Magi de la Răsărit le-au adus pruncului Iisus.

  • Tinctură. 10 grame de smirnă se lasă vreme de 7 zile să se dizolve în 100 de ml de alcool de 90 de grade, într-un borcan închis ermetic. Se ia o linguriţă diluată în jumătate de pahar de apă, de 2-3 ori pe zi. Se recomandă în guturai, este un bun antimicrobian, scade febra, combate eficient stările de greaţă şi durerile de cap, oboseala, astenia. Are efecte înviorătoare puternice, stimulînd circulaţia cerebrală şi activitatea intelectuală.incense-iss-735w
  • Infuzie. Se obţine din 1-2 bobiţe de smirnă într-un pahar de apă clocotită şi se lasă vreme de o jumătate de oră. Se vor administra 1-3 linguriţe, de 2-3 ori pe zi. Pentru circulaţie periferică deficitară, se vor face fricţionări energice al mîinilor şi picioarelor cu infuzie concentrată de smirnă.
  • Fumigaţii. Pe o tablă încinsă la foc, se pune o bobiţă de smirnă, care va începe să fumege, răspîndind în încăpere un miros specific, încărcat de proprietăţi terapeutice. Stările de nelinişte, agitaţie psihică, incapacitate de concentrare trec cu fumigaţii de smirnă. Infuzia e bună în tratarea indigestiei, balonărilor.

Tămîie

Tămîia este tot o răşină, darul primit de Mîntuitor la naştere. În medicina populară şi în cea mănăstirească româneasă, este un preţios leac magic, cu virtuţi de protecţie. Se spune că o bucăţică de tămîie sfinţită ţinută la gît apără de deochi, de blestem, de ispitele Necuratului, de boli şi de toate relele.dsc_0454_edited-12

  • Medical, se utilizează la fel ca smirna, sub formă de tinctură, infuzie şi fumigaţii, iar modul de preparare şi administrare este, de asemenea, identic.
  • Recomandări. Laringita, tusea, răceala trec cu picături de tinctură sau gargară cu infuzie, care are puternice efecte antiinflamatoare şi antiinfecţioase. Pietrele la rinichi se elimină cu cîte o linguriţă de tinctură diluată într-un pahar de apă de izvor. Fumul de tămîie induce un somn liniştitor şi este adjuvant în psihozele şi nevrozele grave.
  • Este bine să folosim doar tămîia, smirna şi vîscul autentice, din farmacii sau magazine naturiste.
  • Tămîia atacă dinţii, nu trebuie ţinută mult în gură.

Atenţie!

Pot apărea alergii secundare atunci cînd vîscul nu e recoltat de pe un copac potrivit. Cel mai bun vîsc pentru sănătate este cel care creşte în măr. Vîscul recoltat de pe arţar, tei, salcie şi plop este foarte toxic. Dacă pentru tratamentul extern putem folosi orice fel de vîsc, pentru cel intern trebuie să fiţi atenţi, doar planta cumpărată din farmacii este benefică, celelalte pot fi foarte toxice. Vîscul este contraindicat persoanelor care suferă de anghină pectorală sau celor hipotensive. Pentru a nu avea niciun fel de probleme, se recomandă începerea tratamentului cu vîsc numai cu consultarea medicului sau a unui fitoterapeut cu experienţă.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *