O zi de bălăceală ne poate costa sănătatea

Atunci cînd simţim că asfaltul se topeşte sub picioare, căutăm să ne răcorim la ştrand, la mare, în piscină. Avem nevoie de multă apă în aceste zile, pentru că hidratează, iar o zi petrecută la plajă e distractivă şi întăreşte sănătatea şi starea de spirit. Dar bălăceala are regulile ei.

Dacă nu respectăm normele de igienă şi dacă nu sîntem vigilenţi, ne putem alege cu mari probleme de sănătate, infecţii, ciuperci, boli respiratorii şi chiar cancer. În apa bazinelor abundă microbii, chiar dacă aceasta este tratată. Nici dezinfectanţii nu sînt sănătoşi, iar unii nici nu distrug în totalitate germenii patogeni. Cei mai expuşi bolilor sînt copiii, femeile însărcinate şi persoanele cu un sistem imunitar deficitar.

Înotaţi, înotaţi!

Dacă nu știţi să înotaţi, în această vară este momentul perfect pentru a învăţa, pentru că înotul este foarte util pentru sistemul respirator şi cel nervos. În timpul înotului, corpul este saturat cu oxigen, care are un efect relaxant asupra corpului. Prin urmare, pentru stres, tensiune, boli respiratorii cum ar fi astmul, înotul este un remediu eficient. Înotul este un sport ideal pentru energizarea şi tonifierea musculaturii întregi. Prin urmare, este practicat pe scară largă în fizioterapie de persoane cu probleme de mobilitate, boli articulare, leziuni sportive, precum şi problemele de spate răspund foarte bine înotului practicat regulat. În plus, înotul reduce semnificativ riscul de osteoporoză. Oamenii care practică înotul, suferă mai puţin de probleme cardiovasculare, acest sport îmbunătăţeşte circulaţia sîngelui şi metabolismul şi ajută la prevenirea varicelor. Apa este de 748 de ori mai densă decît aerul, de aceea exerciţiile făcute în bazin sînt la fel sau poate mai eficiente decît cele în sală. Deci, înotînd, slăbiţi. Apa mării, graţie concentraţiei de sare, poate vindeca răni, alergii, probleme de piele, eczeme cronice.

1. Infecţii urinare şi genitale. Înotul în piscine poate infecta înotătorii cu giardia, un parazit care se fixează în intestinul subţire. Giardia se transmite odată cu înghiţirea apei infectate şi cauzează deseori diaree şi dureri abdominale, precum şi deshidratare. Piscina nu e chiar cel mai curat loc. De aici putem contracta bacteria enterococcus, în urma căreia atît femeile, cît şi bărbaţii pot dezvolta infecţii urinare. Apa poate conţine şi alte microorganisme care duc la infecţii vaginale. Riscul infectării este mare, pentru că apa conţine clor, iar acesta modifică PH-ul natural al vaginului şi distruge flora vaginală, predispunînd la infecţii. Trichomonioza, o boală care afectează zona genitală, apare după contactarea parazitului tot din apa piscinelor.
2. Otita de piscină. Otita este o infecţie comună localizată în urechea medie, fiind adesea asociată cu dureri în gît, răceli şi probleme respiratorii. În funcţie de gravitatea afecţiunii, se poate ajunge chiar la pierderea auzului. Otita de piscină este provocată de o ciupercă microscopică, prezentă în apa bazinului. Afecţiunea poate apărea după o zi petrecută la ştrand sau piscină, dacă urechea nu este bine uscată după ce aţi ieşit din apă. Această inflamaţie a conductului auditix extern, care se manifestă prin durere puternică şi junghiuri, apare mai ales la persoanele care adoră să înoate sau să se balacească ore în şir, menţinînd astfel urechea umedă multă vreme.
3. Conjunctivita de piscină e produsă adesea de virusuri (adenovirusuri sau enterovirusuri), dar şi de bacteria numită Chlamidia trachomatis. Cînd dezinfectanţii sînt folosiţi în exces, corneea se deshidratează, se irită şi dă dureri mari. Conjunctivita se manifestă prin roşeaţă, dureri în ambii ochi, urmate de hemoragii subconjunctivale,  febră, faringită sau manifestări neurologice. Cei care poartă lentile de contact trebuie să ştie că acestea sînt poroase, deci pot absorbi bacterii şi chimicale. Apar astfel infecţii, iritaţii şi alte potenţiale probleme medicale. Mai bine lăsaţi lentilele de contact acasă, dacă nu vreţi să vă alegeţi cu infecţii care pot duce chiar la pierderea vederii.
4. Astm. Dezinfectanţii din apă interacţionează cu crema de plajă, sudoarea şi pielea, rezultatul fiind un cocteil de chimicale extrem de periculos. Acelaşi dezinfectant poate afecta structura firului de păr, descompunîndu-i proteinele, acesta devenind fragil. Tot clorul poate duce şi la instalarea astmului sau a cancerului de vezică. Studii recente au dezvăluit că acei copii care înoată cel puţin o dată pe săptămînă în piscine cu clor sînt de cinci ori mai predispuși să facă astm. În reacţie cu clorul, acidul uric din urină formează clorura de cianogen, un compus foarte toxic care, inhalat, poate afecta negativ mai multe organe, printre care plămînii, inima şi sistemul nervos central.
5. Probleme dentare. Dacă nivelul de clor nu este menţinut în limitele normale, atunci contactul frecvent cu apa acidă din piscină poate determina mari probleme cu smalţul dinţilor.
6. Cancer. Înotul în piscine acoperite în care clorul este folosit ca agent dezinfectant poate provoca mutaţii permanente ale ADN-ului. Una dintre modificări sporeşte riscul de cancer.
7. Îmbătrînirea pielii. După înot e bine să facem imediat duş, iar în timp ce înotăm e bine să purtăm cască de baie. Apa poate fi tratată cu brom, cu sare, cupru, argint, raze UV, ozon, oxigen activ şi multe altele, dar, din păcate, se dă prioritate clorului, pentru că este mai ieftin. Clorul poate conduce la îmbătrînirea prematură a pielii. Chiar şi cantităţile mici pot avea efecte vizibile peste ani.
8. Hepatita A. Plajele şi apa mării conţin subtanţe poluante şi gunoaie. Obiceiul de mînca pe plajă sau la piscină cu mîinile nespălate creşte semnificativ riscul de apariţie a hepatitei A.
9. Gastroenterita. Este una dintre cele mai frecvente forme de infecţii dobîndite în vacanţele la mare. Se manifestă prin diaree, febră, greaţă, dureri de cap. Gastroenterita dobîndită la mare are cauze bacteriene, virale sau parazitare. Practic, microorganismele pătrund în corp prin consumul de apă şi/sau alimente contaminate, gastroenterita fiind denumită şi „boala călătorului“.
10. Diareea infecţioasă. Este cea mai frecventă boală luată de la piscină sau ştrand. Se instalează după înghiţirea apei contaminate. În medie, o persoană are în zona anală 0,14 grame de materii fecale, iar dacă cineva este infectat poate răspîndi în apa de piscină germeni periculoşi. Cryptosporidium este unul din germeni care pot trăi chiar şi cîteva zile în apa tratată cu clor. E.coli este o bacterie contactată frecvent din apa piscinei, prin înghiţire. Un anumit tip de E.coli produce o toxină care atacă membrana intestinelor, producînd colita hemoragică. În cazul în care se înghite o cantitate mare de apă care conţine mult clor, atunci pot să apară tulburări digestive caracteristice intoxicaţiilor.
11. Dermatite. Clorul strică flora saprofită de pe piele, o curăţă prea tare, iar microbii pot pătrunde mai uşor, ulterior. De aici, o întreagă colecţie de probleme dermatologice. Totodată, există riscul să dezvoltaţi alergii la dezinfectanţii din apă (dermatite de contact), iritaţii la nivelul ochilor. În dermatita de contact, pielea se înroşeşte, apare senzaţia constantă de mîncărime, iar apoi se pot forma şi fisuri în epidermă sau răni.
12. Pitiriazis. La mare, pe fondul poluării apei, a microbilor din nisip, unele persoane dezvoltă pitiriazis, o micoză a pielii caracterizată prin apariţia unor pete mici, de culoare cafeniu închis, localizate cu predilecţie la nivelul trunchiului. Petele nu produc mîncărimi, dar tratamentul este de lungă durată (circa 5-6 săptămîni) şi, de obicei, nerespectarea tratamentului sau reinfecţia determină reapariţia petelor. Transmiterea bolii se face prin apa de piscină, dar şi prin utilizarea şezlongului fără folosirea prosopului personal.
13. Rîie şi păduchi. Tot de la plajă se pot lua rîia şi păduchii, prin folosirea prosoapelor contaminate, care nu au fost spălate corespunzător, dar şi furunculul produs de stafilococii din apa de piscină.
14. Foliculite. O bacterie frecvent întîlnită în mediile cu apă caldă (jacuzzi, spa, piscine) este Pseudomonas aeruginosa, care produce foliculite. Infecţia folicului pilos apare la 48 ore de la expunere şi uneori se remite spontan în 5 zile.
15.  Negi. Iubitorii înotului în piscine pot contracta veruci plantare (negi) datorită maceraţiei de la nivelul tălpilor în urma contactului prelungit cu apa.
16. Granulomul de piscină. Este o afecţiune produsă de Mycobacterium marinum, apare în special la înotători şi se manifestă printr-o leziune mică, roşie, care în timp creşte în dimensiuni şi se cronicizează. Se tratează greu, cu antibiotice adecvate şi uneori necesită intervenţie chirurgicală.
17. Infecţii cu stafilococi. Sînt frecvente în rîndul persoanelor care obişnuiesc să meargă la piscină sau în timpul vacanţelor la mare, pentru că stafilococul este o bacterie ce se dezvoltă optim în apă. Majoritatea stafilococilor generează infecţii la nivelul pielii, care, netratate, pot duce la septicemie sau la meningită.
18. Tuberculoza cutanată. Se manifestă prin ulceraţii. Chiar şi după tratament, această boală se poate reactiva ori de cîte ori imunitatea e scăzută.
19. Leptospiroza. Se manifestă prin febră, frisoane, icter, erupţii cutanate şi hemoragii la nivelul pielii şi al mucoasei membranelor. Bacteria supravieţuieşte mult timp în apă, rezistă în faţa clorurilor şi se poate contacta uşor dintr-o piscină publică. Acneea poate fi agravată de clorul folosit pentru dezinfectarea bazinelor.
20. Dermatofitia piciorului va face pielea să se descuameze şi să apară mirosuri urîte, iar tratamentul va da rezultate destul de greu, pentru că zona respectivă este mai tot timpul umedă, fapt ce favorizează dezvoltarea ciupercilor.
21. Dacă dezinfectanţii din apa piscinelor pot fi periculoşi pentru sănătate, înotul în ape naturale e şi mai riscant pentru că nu există substanţe care să omoare bacteriile. Apele naturale (lacuri, rîuri) pot fi contaminate cu excremente de animale sau deşeuri din canalizări.

Paza bună trece primejdia rea

Bineînţeles că nu e obligatoriu să vă întoarceţi din vacanţă cu vreo boală. Dar nu contaţi doar pe rezistenţa propriului organism, e bine să ştiţi cîteva sfaturi de igienă şi să le urmaţi. O baie într-o piscină la 30 de grade poate deveni periculoasă dacă nu vă alegeţi cu atenţie locul unde mergeţi la scăldat. Deci, mergeţi la o piscină curată şi mai puţin aglomerată, chiar dacă preţurile sînt mai mari. Respectaţi regulile de igienă personală şi evitaţi să înghiţiţi apă din piscină. Purtaţi papuci cînd umblaţi pe marginea piscinei şi mai ales cînd mergeţi la toaleta publică. După fiecare ieşire la plajă sau la piscină, duşul cu săpun din belşug este obligatoriu. Atenţie la degetele de la picioare, locuri în care se pot ascunde ciupercile. După ieşirea din mare, faceţi duş cu apă dulce. Este bine să faceţi duş şi înainte de a intra în apă. În acest fel, nu numai că vă veţi obişnui pielea cu temperaturi mai scăzute, dar vă veţi umezi pielea şi părul. Astfel, fiind deja ud, firul de păr nu va mai absorbi la fel de mult clor. Tot pentru a evita iritaţiile dezinfectanţilor, înainte de a intra în piscină folosiţi o cremă nu prea grasă, care va ajuta pielea să rămînă hidratată şi să nu fie afectată de clorul din apă. Pentru binele tuturor, se recomandă ca persoanele care au diverse afecţiuni (digestive, cutanate, oculare) să amîne baia în piscină pînă după vindecare. Faceţi un duş serios înainte de a intra în apă.

• Nu vă aruncaţi în valuri!

– Nu faceţi baie pe nemîncate, dar nici imediat după ce aţi mîncat.
– Nu intraţi în apă încinşi, transpiraţi sau cu pielea rece, există riscul contractării bruşte a vaselor de sînge şi a accelerării pulsului.
– Înainte de baie, staţi la umbră şi udaţi-vă corpul cu apă. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare, care au colesterolul ridicat sau hipertensiune ar trebui să se obişnuiască progresiv cu apa rece, mai întîi la nivelul picioarelor.
– După ce intraţi în apă cu tot corpul, faceţi mişcări, nu rămîneţi imobili.
– În prima zi, intraţi o singură dată în apă.
– Începeţi cu băi de 3-4 minute, apoi creşteţi treptat timpul petrecut în apă pînă la 20 de minute. Scăldatul în apa rece a mării sau un timp prea îndelungat petrecut pe nisipul umed pot provoca dureri severe de spate.
– Dacă vă simţiţi obosiţi sau ameţiţi, ieşiţi imediat din apă, e semn că organismul a depăşit limita de rezistenţă.
– Nu faceţi duş după o expunere îndelungată la soare, riscaţi o răceală.
– Nu uitaţi să vă protejaţi capul cu pălărie, să vă ungeţi pe tot corpul cu creme de protecţie solară şi să nu staţi la plajă între orele 11-16,00.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments