Lîna naturală, remediu contra durerii

În toiul iernii, ne îmbrăcăm cît mai gros. Dar nu întotdeauna materialele textile cu care ne acoperim ţin de cald. Dintre toate fibrele naturale, lîna este cea mai călduroasă.

Sub formă de şosete, pulovere, mănuşi, pături, plăpumi, covoare, lîna ne încălzeşte, dar are grijă şi de sănătatea noastră. E folosită de mii de ani în procesul de vindecare, recuperare şi în scopuri profilactice. Cu lînă se făceau zeci şi sute de remedii româneşti pentru dureri de articulaţii, răni şi degerături. Tot cu lînă se termoizolau casele, idee care începe să fie apreciată şi de tehnologiile moderne. Ca să nu mai vorbim că împletitul lînei este o activitate destresantă, care alungă depresia. Lîna e bună iarna, dar e bună şi în restul anului, ca leac pentru diferite afecţiuni care nu ţin doar de anotimpul geros.

Proprietăţi terapeutice

Pare surprinzător, dar încă din vechime s-a descoperit că lîna vindecă. Experţii consideră că efectul terapeutic se bazează pe contactul blînd cu pielea. Mulţimea de fibre fine stimulează astfel sistemul capilar sanguin, contribuind la creşterea puterii naturale de vindecare a organismului.

  • Micromasajul firelor de lînă rivalizează cu presopunctura şi reflexoterapia. Cu cît mai groasă este ţesătura sau împletitura de lînă, cu atît mai mare este acţiunea ei energetică. tricot-3
  • Ultimele descoperiri arată că lîna ne protejează de radiaţiile electromagnetice ale computerelor şi ale aparaturii electrocasnice.
  • Firele împletite acumulează şi menţin aerul, reuşind astfel să realizeze efectul de termoreglare. Firul de lînă poate conţine pînă la 80% aer. Acest lucru asigură o izolare termică eficientă, îl face moale şi uşor. Lîna e folosită în zonele reci pentru a ţine cald, însă şi beduinii din Sahara şi tuaregii poartă lînă pentru a le ţine răcoare.
  • Absoarbe umezeala şi praful, acţionînd ca un filtru ecologic pentru organism.
  • Lîna conţine o substanţă naturală numită lanolină, cu proprietăţi antiinflamatorii dar şi impermeabile, astfel că lîna, deşi absoarbe umezeala (pînă la 30% din greutatea sa), nu dă senzaţia de umed. Umezeala se evaporă uşor, iar lîna rămîne uscată.
  • Unul dintre efectele cele mai interesante ale lînii este acela că ia durerea. Lanolina, grăsimea naturală secretată de animal, care acoperă firul de lînă, intră în componenţa medicamentelor antialergice, antiinflamatorii, a remediilor ce ajută la tratarea leziunilor şi a fracturilor. Cea mai mare cantitate de lanolină se găseşte în lîna de oi. Lanolina acţionează asupra receptorilor din piele, diminuînd senzaţiile de durere. Pe lîngă efectul biochimic, lîna produce şi un efect termic. Căldura blîndă a lucrurilor de lînă reduce simţitor durerile articulare.
  • Atunci cînd purtăm haine din lînă, fibrele ei se freacă între ele şi formează un cîmp electrostatic. Cu alte cuvinte, lîna „curentează”. Aceste scîntei au efect curativ.
  • Atenţie! Deşi este un material natural benefic sănătăţii, lîna nu este recomandată oricui. Cei care suferă de astm bronşic nu este bine să poarte lînă, deoarece le poate provoca un atac de sufocare. Persoanele alergice pot avea probleme de la lîna neprelucrată.

Oblojeli contra durerii

  • Lîna naturală previne apariţia microorganismelor, fiind astfel perfectă pentru a proteja zonele cu răni. În plus, lîna asigură aerisirea rănilor, ceea ce grăbeşte vindecarea lor.HTB1UfMIJVXXXXXoXpXXq6xXFXXXs
  • Reţetă rusească. Se amestecă două linguri de fructe de măceş, frunze de mesteacăn şi iarbă de troscot. Se opăreşte amestecul cu un litru de apă clocotită şi se lasă la infuzat 30 de minute. După răcire, lichidul se strecoară, 500 de ml se beau în timpul zilei, în loc de apă sau ceai. În infuzia rămasă, se adaugă o lingură de sare grunjoasă şi sucul stors dintr-o lămîie. Se cufundă în lichid o bucată de ţesătură de lînă naturală sau un mănunchi de lînă netoarsă. Se lasă 30 de minute, apoi se stoarce bine. Pe locul afectat se aplică un tifon împăturit, îmbibat cu infuzie, deasupra se pune lînă stoarsă, celofan şi un prosop flauşat şi se pansează bine. Se lasă peste noapte. De regulă, pe burtă şi pe spate se aplică lînă umedă, iar pe frunte şi pe articulaţii, lînă uscată, după ce a fost înmuiată bine în ceaiul din plante.
  • Dureri articulare: se dizolvă într-o cană de apă fierbinte o linguriţă de bicarbonat de sodiu, în care se înmoaie o bucată de lînă. Apoi, lîna se săpuneşte cu săpun de rufe şi se stropeşte cu petrol lampant. Locul bolnav se unge cu grăsime şi se pansează cu o basma de lînă. Sau: o lingură de ace de brad tocate se pune în 150 ml apă, se aduce pînă la punctul de fierbere, se lasă pe foc 20 minute şi se strecoară. Se înmoaie în fiertură o ţesătură de lînă, se stoarce, se aplică pe articulaţia bolnavă şi se ţine 30 minute.Caitlin+Ahern+by+Karim+Iliya+Iceland+blizzard
  • Artroze: se macină rădăcină de brusture, se umple pînă la jumătate o sticlă de 1/2l şi se completează cu votcă. Se acoperă şi se lasă o săptămînă la loc întunecos. Se aplică comprese pe locurile bolnave, se pune deasupra un fular de lînă şi se lasă pînă trece durerea.
  • Dureri de şale: se dă prin răzătoarea mică sfeclă roşie, se scurge sucul, se amestecă cu gaz în proporţie de 2:1. Se înmoaie o bucată de lînă în acest amestec şi se pune pe locul bolnav, se acoperă cu celofan şi se leagă cu un fular de lînă. Se schimbă de 3-4 ori pe zi. Tot pentru durerile lombare şi sciatice se folosea cu mare succes dospeala de aluat din făină de secară. Deasupra se acoperea cu lînă, se lega strîns şi se lăsa timp de 40-50 minute după care se ştergea cu o cîrpă uscată.wool-socks
  • Varice: trei frunze de ficus mărunţite se pun în jumătate de litru de votcă, se astupă bine şi se ţine totul la întuneric timp de şapte zile. Se aplică peste venele umflate, se înfăşoară cu un fular de lînă şi se lasă aşa peste noapte. Compresele se fac zilnic, timp de 10 -15 zile.
  • Dureri de umeri: se amestecă două pachetele de tămîie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lînă cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav.
  • Dureri musculare: se taie mărunt 3-4 cepe, se introduc în şosete de lînă şi se încalţă. Deasupra se pune încă o pereche de şosete de lînă. Picioarele rămîn calde pînă cînd mirosul de ceapă nu se va simţi. Leacul e bun şi în caz de febră.
  • Bronşită cronică: se înmoaie o bucată de ţesătură din lînă în soluţie de oţet, ulei vegetal şi camfor. Se pune pe timpul nopţii pe piept. Pe spate se aplică o compresă din hrean dat prin răzătoare.
  • Dureri de cap şi luxaţii: se leagă capul sau piciorul luxat cu un fular din lînă nevopsită. Se dizolvă două linguri de sare grunjoasă într-un litru de apă şi se îmbibă lînă, înainte de folosire. Se aplică umedă sau uscată.
  • Colici abdominale: se aşează o bucată de lînă pe burtă.
  • Spondiloză: se frecţionează locurile bolnave cu macerat de trandafiri înainte de culcare, apoi se leagă cu un fular de lînă.
  • Amigdale umflate: cenuşa caldă învelită în batic se leagă la gît. Peste batic, se pune un fular de lînă. După o noapte, gîlcile se dezumflă.

Haine şi aşternuturi

Pe vremuri, românii aveau plăpumi din lînă, cuverturi şi chiar aşternut de pat din lînă. Apoi, aceste materiale sănătoase au fost înlocuite cu ţesături sintetice. Astăzi, tot mai mulţi oameni se întorc la aşternutul din lînă, pentru revitalizarea organismului.

  • Lîna e recomandată în pernele celor surmenaţi. natural-wool-blanket-striped-5
  • Aşternutul din lînă asigură un somn sănătos şi liniştit. În plus, lîna nu acumulează praf şi transpiraţie, elimină condiţiile de dezvoltare a acarienilor, are proprietăţi antialergice. Lenjeriile din lînă asigură corpului o temperatură înconjurătoare constantă, plăcută. Astfel, cei care se supraîncălzesc şi se dezvelesc riscînd să răcească, nu vor mai avea tendinţa să facă acest gest în somn. Această proprietate este foarte importantă pentru persoanele predispuse bolilor renale şi a celor cu afecţiuni locomotorii.
  • Seara, persoanele surmenate trebuie să se plimbe o oră, cu picioarele goale, pe covorul de lînă. Senzaţia de sfîrşeală va dispărea.hlo-natural-wool-comforter
  • Hainele de lînă sînt benefice pentru cei cu afecţiuni de rinichi şi ficat. Simpla purtare a unui fular din lînă pură, înfăşurat pe gît şi pe cap, şi a mănuşilor împletite în casă reprezintă un remediu imediat pentru afecţiunile sezonului rece: răceli, dureri de gît, de cap, sinuzită, degerături.
  • În secolele trecute, ţăranii din Basarabia se tratau de tuberculoză consumînd apa rămasă după spălatul de lînă tunsă.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *