Compotul, sănătate la borcan

27 octombrie 202227 octombrie 2022 Doctor Expres compot de corcoduse, compot de gutui, compot de morcovi, compot de portocale, compot de sfecla, compot fara zahar, compot fructe retete, compot pepene galben slabit, compot prune uscate beneficii, compot reusit reguli, preparare compot afine, retete compoturi

Compotul este unul dintre cele mai populare alimente ale anotimpului rece. Cînd avem poftă de ceva dulce şi sănătos, băutura obţinută din fructe este cea mai indicată.

Că bem compot de sete, de plăcere sau fierbinte, ca să ne încălzim, nu avem decît de cîştigat, adăugînd organismului vitaminele de care are nevoie. În acelaşi timp, compoturile sînt indicate în diete, pentru că nu îngraşă dacă sînt preparate fără zahăr. Desigur, beneficiile nu vin din compoturile de magazin, pline de conservanţi, ci de la borcanele din cămară. Compoturile preparate acasă sînt cocteiluri de vitamine şi minerale extrem de nutritive, depurative şi remineralizante. Sînt un deliciu pentru copii, dar au şi efecte curative în cazul femeilor însărcinate, al sportivilor, persoanelor surmenate sau convalescente, bătrînilor.

Cel mai bun compot e cel de casă

Baza oricărui compot este fructul. În funcţie de soiul folosit, vom obţine licori cu arome diferite, dar şi cu efecte curative diferite. Desigur, compotul nu este acelaşi lucru cu fructul proaspăt şi nu va avea proprietăţile nutritive ale acestuia, dar este o alternativă delicioasă în sezonul rece. Pentru a fi siguri că vom mînca un compot sănătos în lunile de iarnă, cel mai indicat ar fi să îl preparăm chiar noi. Compoturile din comerţ pot să conţină sirop de glucoză sau fructoză, coloranţi şi aditivi, periculoşi pentru sănătate. Pentru a nu adăuga prea mult zahăr în compot, trebuie să alegem fructe bine coapte, foarte dulci. Dacă vrem totuşi să-l îndulcim, este indicat zahărul obişnuit, şi nu îndulcitorii artificiali, adevărate otrăvuri. Compoturile pot fi păstrate peste iarnă fără a adăuga în ele conservanţi dacă recurgem la pasteurizarea fracţionată a fructelor. Se fierb fructele timp de 30 de minute, trei zile consecutiv. După fiecare fierbere, compotul se lasă la temperatura camerei. Pasteurizarea păstrează o mare parte din proprietăţile nutritive ale fructelor. Unele reţete recomandă folosirea fructelor uscate, deşi cel mai des preparat rămîne compotul făcut din fructe proaspete şi păstrat la răcoarea cămării.

Apă plată, fructe coapte

Compoturile se obţin din fructe fierte în apă cu zahăr. Prin fierbere, învelişul celulozic al celulelor vegetale plesneşte şi sucul trece în apă. În general, prin fierbere, fructele îşi pierd vitaminele. De aceea, este bine să le punem la fiert în apă clocotită, deci, să le opărim, şi să le ţinem la foc numai cît trebuie. Apa trebuie să fie incoloră şi să aibă un gust plăcut, cea mai indicată apă de compot fiind cea plată. Secretul unui compot reuşit ţine de dozaj, de calitatea, soiul şi aroma fructelor selecţionate. Compotul poate fi pregătit dintr-un singur fel de fructe sau mai multe. Pentru compotul combinat, fructele se pun la fiert în ordinea frăgezimii lor. La compoturile pentru iarnă este necesar ca siropul să fie mai legat, pentru ca fructul să îşi păstreze forma, să nu se sfărîme. Pentru fructele fără aciditate, se poate adăuga în sirop o lingură de zeamă de lămîie sau un gram de sare de lămîie dizolvată. Se pot folosi atît fructe decojite, cît şi fructe cu coajă, cu sîmburi, dar şi fără sîmburi. Fructele se aşază în borcan sau în sticle lăsînd deasupra un spaţiu liber de circa două degete (2-2,5 cm), iar siropul trebuie să le acopere un centimetru. Acest spaţiu permite conţinutului să se ridice în timpul fierberii, fără să atingă celofanul sau capacul borcanului.

Cu zahăr, fără zahăr

Siropul se foloseşte în diferite concentraţii, în funcţie de felul fructelor şi de gustul personal al celui care le pregăteşte. Pentru a prepara siropul avem nevoie de 1,250 kg zahăr pentru cinci borcane a cîte 800 g. Se pune zahărul într-o cratiţă curată, se adaugă puţină apă, numai atît cît să-l acopere şi se aşază la foc mic, unde se lasă pînă ce este complet dizolvat. Zahărul trebuie amestecat continuu cu o lingură de lemn, ca să nu se prindă de fundul cratiţei. Cînd s-a topit, vasul se ia de pe foc şi se lasă să se răcească. Atunci cînd siropul este căldut, se împarte în mod egal în cele cinci borcane în care în prealabil s-au introdus fructele. În timp ce turnaţi siropul, este bine să ţineţi borcanele uşor aplecate pentru ca lichidul să împingă în afară, treptat, aerul dintre fructe. Dacă siropul nu acoperă în întregime fructele, se completează cu apă fiartă şi răcită pînă la temperatura camerei, atît cît să le acopere şi să treacă deasupra lor cu un centimetru. Se pot pregăti şi compoturi fără sirop de zahăr, recomandate persoanelor supraponderale sau celor suferinde de diabet. Totuşi nu este obligatoriu să se acopere cu sirop de zahăr fructele. Orice fruct poate fi conservat în compoturi, fără să se adauge zahăr, ci numai apă fierbinte sau suc din aceleaşi fructe. Dacă vreţi ca preparatul să aibă un gust mai îndrăzneţ, adăugaţi vanilie sau lichior. Compoturile sînt băuturi destul de concentrate, atunci cînd le consumăm, putem să mai adăugăm puţină apă, după gust. Pentru un surplus de vitamine, compotului i se poate adăuga suc proaspăt de fruct. 7685feeafc9d31abf8988c9e78393f34

Iată reţeta unui compot de cireşe bun: fructele spălate se pun în borcan, se adaugă zahărul, puţină zeamă de lămîie, se completează cu apă, se capsează, se învelesc în hîrtie şi se pune la fiert la bain marine timp de 30 de minute. Se lasă să se răcească în vasul în care au fost fierte.
Compotul de portocale îşi are originile in Sicilia. Se pregăteşte siropul dintr-o bucată de coajă de portocală (tăiată în fîşii) şi zahăr. Se adaugă miere şi se răceşte. Portocalele se taie rondele şi se pun într-un vas. După ce s-a răcit, siropul se toarnă peste portocale.
Compotul de corcoduşe este purgativ, răcoritor şi tonifiant în timp ce compotul de gutui este ideal pentru diete avînd cele mai puţine calorii.
Compotul de coacăze roşii e indicat pentru cantitatea imensă de vitamine, este tonic şi vitaminizant, stimulează digestia şi pofta de mîncare.
Compotul de piersici îmbunătăţeşte digestia şi întăreşte sistemul imunitar.
Compotul de gutui este băutura folosită ca antidot natural împotriva răcelii.
Compotul de afine este un remediu natural împotriva setei, fiind o băutură foarte hidratantă.
Compotul de fructe uscate este recomandat în special primăvara, pentru combaterea asteniei, iar iarna, constituie o sursă nepreţuită de energie. Fructele uscate se spală de cîteva ori în apă călduţă şi se fierb separat, la foc mic, perele si merele 35-40 minute, stafidele 3-4 minute. După ce se amestecă, se pot adăuga sirop rece şi sare de lămîie.
Compotul de dovleac este mai rar întîlnit, dar aromat şi hrănitor.
Compotul de zmeură este foarte sănătos, datorită conţinutului mare de vitamina C, B, carotină. Este recomandat ca remediu natural împotriva răcelii.
Compotul de morcov este un adevărat elixir al frumuseţii, datorită nivelului crescut de antioxidanţi (34%). Se fierbe apa cu zahăr, scorţişoară şi ghimbir. Cînd începe să fiarbă apă, se adaugă morcovul tăiat rondele şi se lasă pînă fierbe bine morcovul. După ce se ia de pe foc se adaugă sucul şi coaja unei lămîi. Se bea dimineaţa.
Compotul de sfeclă este o băutură extrem de vitaminizantă, datorită antioxidanţilor naturali, vitaminei B şi fierului. Nutriţioniştii îl recomandă ca leac împotriva anemiei. Se curăţă sfecla de coajă şi se taie cubuleţe. Se toarna apă clocotită şi zahăr, scorţişoară, coajă de lămîie. După fierbere, se adaugă sucul de lămîie. Se serveşte rece.
Compotul de pepene galben este recomandat persoanelor care îşi doresc să slăbească.
Compotul de prune uscate este un bun remediu în reglarea metabolismului.

Secretele unui compot sănătos

Compotul de fructe va deveni şi mai gustos şi va necesita mai puţin zahăr, dacă în el se va adăuga un pic de sare.
Pentru a păstra cît mai multe vitamine, fructele se vor arunca în siropul clocotind, în prealabil adăugîndu-se în el puţină sare de lămîie.
Gustul compotului se va îmbogăţi, dacă adăugăm coajă de lămîie sau portocale.
Compotul de caise va deveni mai aromat, dacă se adaugă 2-3 linguri de vin alb, iar în cel de căpşune, vişine şi prune, 1-2 linguri de vin roşu.
Aţa cu care se leagă borcanul trebuie să fie udă. Cînd se va usca, va strînge mai bine gura borcanului şi astfel compotul se va păstra mai mult timp.
Dacă fructele de la suprafaţă se înnegresc, se extrag, iar restul conţinutului de sterilizează prin scufundare cîteva minute în apă clocotită şi se leagă la loc.
Dacă s-a umflat capacul de la borcan, compotul s-a stricat şi nu mai poate fi consumat.
Compoturile din fructe cu sîmburi (vişine, caise, piersici) nu se păstrează mai mult de un an, deoarece acumulează o substanţă foarte toxică, acidul cianhidric.