7 lucruri mai puţin cunoscute despre alimente
Ştim totul despre alimentele pe care le mîncăm în fiecare zi sau nu ştim, de fapt, nimic? Sarea, zahărul, carnea sînt dăunătoare sănătăţii? Ce alimente îngraşă? Nutriţionistul Kris Gunnars de la „Authority Nutrition” răspunde la toate aceste întrebări.
1. Caloriile. Oamenii care vor să piardă kilograme tind să se concentreze numai asupra caloriilor şi cred că numai numărul lor contează. Adevărul este că şi tipurile de alimente sînt la fel de importante, pentru că fiecare trece prin alte căi metabolice şi afectează diferit hormonii care reglează apetitul şi cantitatea de calorii pe care o arde organismul. De exemplu, cu număr egal de calorii, fructoza şi glucoza nu acţionează la fel asupra organismului: fructoza stimulează mai mult pofta de mîncare decît glucoza.
2. Grăsimile saturate. Sînt numite aşa din cauza configuraţiei lor chimice. De fapt, în loc să vorbim de grăsimi saturate sau nesaturate, putem vorbi mai degrabă de acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi. Se găsesc în principal în carnea grasă, pieliţă de pasăre, produse lactate, nuci de cocos, ulei de palmier, produse de patiserie şi prăjituri. Timp de multe decenii, oamenii au crezut că un consum de grăsimi saturate creşte riscul de boli de inimă. Această idee a fost piatra de temelie a multor recomandări dietetice tradiţionale. Cu toate acestea, studiile publicate în ultimii 10 ani dovedesc că grăsimile saturate sînt complet inofensive.
Un studiu amplu din 2010 a examinat datele din 21 de teste efectuate pe 347.747 de oameni. N-a fost demonstrată nicio asociere între aportul de grăsimi saturate şi riscul de boli de inimă. De fapt, grăsimile saturate (unt, carne sau ulei de nucă de cocos) cresc nivelul colesterolului bun.
3. Proteinele. Mulţi oameni cred că dietele bogate în proteine pot deteriora oasele. Deşi acest lucru e adevărat pe termen scurt, studiile pe termen lung indică exact contrariul. De fapt, consumul de proteine îmbunătăţeşte densitatea osoasă şi reduce riscul de fractură la vîrstnici. Un alt mit este acela că proteinele pot produce insuficienţă renală. Realitatea este un pic mai complicată. Deşi este adevărat că persoanele cu boli de rinichi ar trebui să reducă aportul de proteine, studiile au arătat că proteinele nu fac rău oamenilor sănătoşi. La aceştia, proteinele reduc doi dintre principalii factori de risc pentru boli de rinichi: diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială. O dietă bogată în proteine are multe alte beneficii: creşterea masei musculare, reducerea ţesutului adipos şi un risc scăzut de boli cardiovasculare.
4. Grîul integral. De fapt, grîul alimentar întreg poate fi periculos pentru sănătate pentru că este cea mai importantă sursă de gluten din alimentaţie. La persoanele sensibile, glutenul poate provoca probleme digestive, dureri, balonare şi oboseală, chiar deteriorarea peretelui intestinului. Diferite teste asociază glutenul din grîu cu diferite boli ale creierului, cum ar fi schizofrenia, autismul şi ataxia cerebeloasă. Cu toate acestea, grîul integral este mai puţin dăunător decît grîul normal.
5. Carnea. De mii de ani oamenii consumă carne. Mulţi cred că acest aliment este cauza multor boli, cum ar fi cele cardiovasculare şi diabetul zaharat de tip II. Carnea procesată da, dar avertismentul nu e valabil şi pentru carnea roşie naturală. Mezelurile, şunca şi cîrnaţii conţin conservanţi, cum ar fi compuşi de sodiu şi de azot, responsabile de aceste boli, dar carnea naturală nu. O cercetare din 2010 pe 1.218.380 persoane a constatat că, dimpotrivă, carnea roşie neprocesată nu a avut nicio corelaţie semnificativă cu bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat de tip II.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au analizat rezultatele a 20 de studii de observaţie care implicau mai mult de 1,2 milioane de subiecţi. Compilarea rezultatelor indică faptul că riscul de a suferi de boli cardiovasculare a crescut cu 42%, la un consum de 50 g de carne procesată pe zi. Dacă există cu adevărat o legătură între carnea roşie şi cancer, atunci este probabil cauzată de modul de preparare, nu de carnea în sine. Carnea este incredibil de hrănitoare. Conţine vitamine, minerale, proteine, grăsimi şi diverse substanţe nutritive mai puţin cunoscute, care sînt importante pentru organism şi creier.
6. Carbohidraţii. Dietele sărace în carbohidraţi (zaharuri) au avut mare succes timp de mai multe decenii. Toate produsele care conţin zahăr nu sînt sănătoase, dar carbohidraţi (glucide complexe) găsim şi în pîine, orez, paste. Aceştia sînt carbohidraţi de care avem nevoie. Celebra dietă Atkins, apărută în 1972, consideră că putem mînca grăsimi şi proteine după pofta inimii, pentru că numai zahărul e responsabil pentru excesul de greutate. Fără zahăr, grăsimea se topeşte, automat. Nutriţioniştii spun că dieta poate fi de-a dreptul periculoasă. Cei mai mulţi „experţi” îndrăznesc să descrie dietele sărace în carbohidraţi ca fiind periculoase şi continuă să promoveze dietele sărace în grăsimi, care dăunează mai mult decît să fie de ajutor.
7. Sarea. Majoritatea oamenilor consumă aproximativ 3.400 mg de sodiu pe zi, dar ar trebui să reducă la 1.500-2.300 mg pe zi (aproximativ 1 linguriţă). Este adevărat că o reducere a cantităţii de sare poate cauza o diminuare moderată a tensiunii arteriale, mai ales la persoanele care au hipertensiune arterială. Dar, este important să se ţină seama de faptul că tensiunea arterială ridicată este un factor de risc şi nu o cauză directă a bolii.
Mai multe studii au constat dacă scăderea aportului de sare nu a avut niciun efect asupra bolilor cardiovasculare sau a riscului de deces. Nicio corelaţie nu a fost găsită, chiar şi la persoanele cu tensiune arterială crescută. Alte studii arată că lipsa de sodiu poate fi dăunătoare sănătăţii, poate duce la rezistenţă la insulină, colesterol rău şi trigliceride crescute, precum şi o creştere a riscului de deces la diabeticii de tip II. În general, nu există nicio dovadă că o persoană sănătoasă ar trebui să reducă consumul de sare.
Sursa: mieuxexister.com
Comentariile sunt închise.