Sănătatea colonului, o problemă serioasă

Oamenii se jenează să abordeze acest subiect. Sau nu consideră constipaţia o problemă serioasă. Este o mare greşeală. Bunul mers al tranzitului intestinal este extrem de important pentru sănătatea generală. Tulburările pot duce la complicaţii extrem de grave, printre care disconfortul abdominal e doar floare la ureche.

Banala constipaţie poate duce la hemoroizi, obezitate şi chiar cancer de colon. Omul sănătos are un scaun pe zi. Atunci cînd nu este respectat acest ritm, sănătatea colonului este afectată şi, de aici, toate organele sînt perturbate. Tratamentul cel mai bun este prevenirea constipaţiei. Pentru aceasta, trebuie să consumăm anumite alimente, să ni le interzicem pe altele, să folosim laxative naturale şi să ducem un mod de viaţă activ.

Un simptom pentru afecţiuni grave

Constipaţia apare atunci cînd scaunele sînt rare, la mai mult de două zile, se realizează cu dificultate, dau impresia de golire incompletă, iar materiile fecale au o consistenţă dură. Atunci cînd scaunul are loc doar o dată la săptămînă şi cînd situaţia persistă o perioadă îndelungată, este vorba de constipaţie cronică. Cei care suferă de această afecţiune speră că situaţia se va remedia de la sine şi nu consultă medicul. Este o atitudine greşită, constipaţia periclitează sănătatea generală şi organismul se află la un pas de mari probleme, la care soluţia finală este de ordin chirurgical. Nefiind eliminate, resturile alimentare se acumulează în intestinul gros şi dau naştere la alte complicaţii (halenă, dureri de cap, limbă încărcată, depresie, mîini reci, umede, insomnie), care pot merge pînă la obstrucţie intestinală.

Este considerată urgenţă şi trebuie consultat medicul atunci cînd constipaţia e însoţită de vărsături şi dureri abdominale. Constipaţia este un simptom, nu o boală. Ea poate anunţa alte probleme cum ar fi hemoroizii, colitele, fisurile anale. Nu este de ajuns să luăm laxative, care vor rezolva problema doar pe moment. Un colon încăpăţînat, care ne obligă să stăm pe WC mai mult de 10 minute, necesită un program de reeducare prelungit. Dieta este absolut necesară.

Clisma, o veche metodă terapeutică

Oricît de avansată ar fi constipaţia, ultimul lucru pe care trebuie să-l faceţi e să luaţi pastile din farmacii. Laxativele sînt eficiente doar luate în cantitatea potrivită şi pe perioadă cît mai scurtă de timp. Pot da dependenţă, lenevind intestinul care nu va mai fi capabil să-şi îndeplinească funcţia obişnuită la parametrii optimi. Iar ca efecte adverse, laxativele pot da diaree, reacţii alergice şi colite.

Ca măsură de urgenţă, mai sănătoasă e o clismă sau un supozitor cu glicerină. Clisma va curăţa rectul, eliminînd toxinele şi reziduurile. Lichidul introdus în colon înmoaie scaunul, dizolvă crustele de pe pereţii intestinului, ajută la eliminarea deşeurilor, stimulează peristaltismul şi reflexele de defecaţie. Beneficiile clismei au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri, aceasta fiind folosită ca metodă curativă de către egipteni, sumerieni, babylonieni, indieni, greci.

Există şi varianta duşului rectal, cînd apa este introdusă cu ajutorul unei pere de cauciuc. Dacă nu este efectuat corespunzător, duşul rectal poate irita colonul şi poate introduce aer în colon. Spre deosebire de duş, clisma irigă colonul cu un litru de lichid. Şi această procedură trebuie aplicată după anumite reguli, pentru a nu crea disconfort (presiune mare), spasme sau arsuri (apă prea rece sau fierbinte).

Beneficiile clismei

• Folosirea cu regularitate a clismelor duce la dependenţă şi perturbă flora intestinală.
• Irigarea periodică a colonului este recomandată în afecţiuni ale pielii, acnee, furunculoză, boli digestive, litiază renală şi biliară, diabet, infecţii ale aparatului uro-genital,, astm, parazitoze intestinale, astenie, dar, mai ales în constipaţie.
• Clisma este benefică şi persoanelor sănătoase care vor să prevină îmbolnăvirile de tot felul. În acest caz, clisma e recomandată o dată pe zi, cîte 7 zile, la şase luni.
• În caz de constipaţie cronică, clismele pot fi făcute timp de 21 de zile, una la două-trei zile.
• Persoanele care suferă de maladia Crohn, hemoroizi, tumori rectale sau intestinale, colită ulceroasă, hemoragie sau intervenţii chirurgicale recente la nivelul colonului, boli acute ale intestinului gros, boli grave cardiovasculare şi renale, precum şi persoanele foarte slăbite nu trebuie să apeleze la clisme fără sfatul medicului.
• Beneficiile clismei sînt multiple: îmbunătăţesc tranzitul intestinal, circulaţia sanguină, ajută la scăderea în greutate, revitalizează pielea şi întăreşte sistemului imunitar.

Obiceiuri sănătoase

Pentru prevenirea constipaţiei şi menţinerea unui scaun regulat, este foarte importantă adoptarea unor obiceiuri sănătoase.

• În primul rînd, e bine să avem cam aceeaşi oră de mers la toaletă, oră care să corespundă perioadei de maximă activitate a colonului (între orele 5 şi 7). Activitatea acestuia este mai accentuată după trezire sau după fiecare masă.
• Este important să dăm curs oricărei senzaţii de scaun. Cel mai rău lucru este să amînăm momentul, pentru că necesitatea respectivă poate dispărea.
• Dacă sîntem într-o călătorie sau în perioade stresante, şi nevoia naturală a evacuarii aproape că dispare, trebuie să ajutăm organismul. E necesar să avem la îndemînă supozitoare cu glicerină.
• Alimente interzise. Făinoase de calitate superioară, dulciuri, carne şi brînză, hrană săracă în resturi vegetale, hrana uscată, conserve, condimente, ceai negru, vin negru, băuturi fierbinţi, caş, urdă nesărată, brînză de vaci proaspătă, pîine caldă, suc de afine şi ciocolată.
• Lichide. Regimul va trebui să cuprindă o cantitate mai mare de lichide reci care excită contracţiile intestinale. Deshidratarea este o cauză majoră a constipaţiei, beţi cît mai multe lichide! În special, reci şi îndulcite, dimineaţa pe stomacul gol. Sînt recomandaţi doi litri de lichide zilnic. Sînt bune sucurile de fructe, de zarzavat, citronadele, oranjadele, ceaiul de măceşe, laptele, lăptele bătut şi iaurtul cu zahăr. 
• Alimente recomandate. Alimente bogate în celuloză, care măresc bolul fecal şi uşurează fermentaţia, dulciuri concentrate (miere, dulceaţă, gem) care favorizează producerea fermentaţiilor intestinale, o cantitate crescută de grăsimi pentru a excita secreţia bilei şi contracţiile intestinului, alimente bogate în vitamina B1, ca drojdia de bere şi pîinea neagră. Dieta bogată în fibre este cel mai bun remediu profilactic. Majoritatea fibrelor din legume se distrug prin fierbere, deci ar fi bine legumele şi fructele să fie consumate crude. Cantitatea necesară de fibre este de 35 grame zilnic. Legume: spanac, fasole verde, morcovi, dovlecei, salată verde, praz, cartofi, varză albă, sfeclă coaptă, roşii, castraveţi. Sînt indicate aproape toate fructele cu excepţia bananelor. Cele mai bune fructe purgative sînt perele, cireşele, căpşunele, pepenele galben, caisele, strugurii şi, mai ales, prunele. Şi fructele uscate ajută dacă sînt ţinute în apă înainte de a fi consumate. Produsele lactate (mai ales chefirul şi laptele bătut) consumate frecvent nu vor lăsa constipaţia să se instaleze.
• Mişcări. Se ştie că această afecţiune apare mai des la persoanele sedentare, care petrec mult timp stînd pe scaun, la femei, copii şi bătrîni. De aceea, o primă măsură de prevenţie a constipaţiei este mişcarea. La o jumătate de oră, ridicaţi-vă de pe scaun şi faceţi cîţiva paşi. Tot e ceva, dacă nu puteţi să faceţi gimnastică. Mersul pe jos este aliatul de nădejde al colonului sănătos.
• Masaj. Puteţi masa uşor abdomenul în sensul evacuării colonului, de la dreapta la stînga. Şi simpla bătaie uşoară a degetelor pe traseul intestinului ajută foarte mult.

Remedii naturiste

• Cruşin. Ceaiul care şi-a cîştigat reputaţia de bun laxativ este cel de coajă de cruşin. Decoctul are efect sporit. Se opăresc 1-2 linguriţe de coajă fărîmiţată într-o cană de apă clocotită. Se lasă în repaos o jumătate de oră, iar apoi se fierbe la foc mic 15 minute. Se bea călduţ îndulcit cu puţină miere, seara înainte de culcare. Nu e bine să aplicăm cura cu cruşin mai mult de 7 zile pe lună.
• Suc de prune. În caz de urgenţă, beţi suc de prune şi fiţi pe fază, veţi avea nevoie de toaletă cît de curînd. Dacă este prea puternic, înlocuiţi-l cu suc de mere.
• Cafea. Cafeaua, mai ales cea de dimineaţă, funcţionează ca un laxativ în cazul multor oameni.
• Melasă. Siropul de culoarea caramelului obţinut din sfecla de zahăr este remediu eficient împotriva constipaţiilor. Se poate lua şi combinat cu lapte sau suc de fructe.
• Suc de varză. Consumat de trei ori pe zi, după fiecare masă, asigură un scaun normal.
• Sare amară. Un pahar cu apă în care aţi adăugat puţină sare amară vă va scapa de neplăcuta constipaţie.
• Ulei de măsline. În băutura zilnică, adăugaţi o linguriţă de ulei de măsline. Va ajuta digestia o lingură de ulei de măsline dimineaţa, şi una seara.
• Apă. Pentru a uşura tranzitul, dimineaţa, pe nemîncate, se bea un pahar cu apă.
• Smochine. Trei smochine uscate tăiate în patru şi 12 stafide se fierb în puţin lapte. Se bea dimineaţa pe stomacul gol, fără zahăr.
• Tărîţe. Un alt remediu este să luăm dimineaţa 1-2 linguriţe de tărîţe de grîu. Sînt lipsite de gust, dar o linguriţă conţine circa 2g de fibre. În 2-3 săptămîni, scaunul va funcţiona perfect.
• Zeamă de varză murată. Dacă bem 2-3 pahare de zeamă de varză murată pe zi sau 100 g miere de albine cu suc de mere, constipaţia va fi de domeniul trecutului.
• Seminţe de in. La culcare, se poate lua o lingură de seminţe de in sau 10 prune uscate. Seminţele trebuiesc spălate în prealabil şi ţinute o jumătate de oră într-un pahar cu apă.
• Polen. Cura cu polen, cîte 20 g zilnic, luate cu apă îndulcită cu miere, este un tratament care vindecă şi constipaţiile cele mai rebele.
• Muştar alb. Se începe în prima zi cu o linguriţă de seminţe de muştar alb cu puţină apă, mărind doza la două linguriţe timp de trei zile. Nu se fac tratamente prelungite şi nu se administrează la copii.
• Struguri. Este de folos şi cura cu struguri sau cu must proaspăt (o zi pe săptămînă se consumă numai struguri sau numai must).
• Infuzii. Din infuzia de cicoare sau de salvie, o linguriţă de plantă la o cană de apă, se beau 3-4 căni de ceai pe zi. Ceaiul de ghimbir, chimen sau muşeţel tratează eficient crampele, gazele şi balonarea asociate constipaţiilor. Medicina chineză şi indiană recomandă cu succes infuzia din susan rîşnit. La un litru de apă fiartă, se pun 4-5 linguri cu susan, se lasă la infuzat 15-20 de minute, apoi se răceşte. Susanul stimulează musculatura intestinală. Ideal ar fi un litru de ceai băut pe stomacul gol. Ceaiurile amare, pelinul, ghinţura, sînt bune laxative. Păpădia, sub formă de infuzie, este un alt remediu util în constipaţii. Se bea o cană după fiecare masă.
• Trandafiri. Puteţi obţine în casă un laxativ eficient din petale de trandafir. Fierbeţi apă cu puţin suc de lămîie, portocale şi zahăr. După dizolvare, adăugaţi petalele de trandafiri roşii folosiţi la dulceaţă. Se fierbe, se lasă la răcit şi se bea de fiecare dată cînd aveţi probleme cu scaunul.
• Ridichi. Ridichile negre sau roşii sînt laxativul natural perfect. Se consumă crude.
• Prune. Consumaţi 3-4 prune la micul dejun şi aşteptaţi efectul. Efecte similare produc şi floricelele de porumb.
• Rădăcina de lemn-dulce. Se poate pisa pentru a obţine o pudră, din care se administrează 1-3 grame (maximum jumătate de linguriţă) înainte de fiecare masă.

Ingrediente pentru clismă

În apa pentru clismă pot fi adăugate fel şi fel de ingrediente naturiste, cu efect medicinal.
– Cafea. Ajută ficatul să elimine toxinele şi secreţiile biliare, fiind recomandată şi în bolile degenerative. Într-un litru de apă distilată sau apă de izvor se fierb 4 linguriţe de cafea timp de 15 minute, apoi se strecoară.
– Suc de lămîie. Elimină toxinele, curăţă excelent colonul, reface flora intestinală. La un litru de apă călduţă se adaugă sucul de la două lămîi.
– Borş de cereale. Ajută la refacerea florei intestinale, în special după o cură de antibiotice. Mai este utilă în caz de balonare, infecţii micotice (candida), diabet, cancer. La un un litru de apă se adaugă 100 ml de borş. În loc de borş, se poate utiliza iaurt natural (una-două linguri).
– Usturoi. Clisma are rol detoxifiant, aduce un plus de minerale, echilibrează pH-ul apei, stimulează sistemul imunitar, îmbunătăţeşte circulaţia periferică, combate nevralgiile. La un litru de apă se adaugă o lingură de suc de usturoi.
– Apa de argilă. Dezintoxică, remineralizează, curăţă intestinul, stimulează imunitatea, are proprietăţi regenerante, antiseptice şi bactericide. Este recomandată şi în tratarea infecţiilor respiratorii, renale şi digestive, litiaze, parazitoze intestinale. Clisma se face dimineaţa, pe stomacul gol, dar apa de argilă se pregăteşte de seară (două linguri de argilă într-un litru de apă).

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments